Mărțișoare create cu mult „dor” de frumos, de autentic, de tradiție au fost pregătite și la cea de-a 12-a ediție a târgului organizat de Asociația Nod. Inima acestei asociații, ceramista Ileana Horoba-Danci, se dovedește a fi neobosită an de an în a pregăti cu minuțiozitate și cu mult drag Târgul Mărțișorului cu Dor, un eveniment care îți oferă prilejul de a oferi în dar pentru zilele de 1 și 8 Martie, obiecte unice, lucrate manual. Anul acesta, la târg vin și două participante noi, două artiste din Cluj. Actuala ediție se desfășoară într-un spațiu nou, la Galeria Varvedo (str. Crișan nr. 6/1 – vizavi de Turnul Ștefan). Târgul va putea fi vizitat de vineri, 28 februarie, până duminică, 1 martie (inclusiv), între orele 9 și 21. Intrarea la eveniment este liberă. Mai multe detalii despre Târgul Mărțișorului cu Dor am aflat de la Ileana Horoba-Danci.
„Mi-e dragă această frumoasă tradiție”
R: Au trecut 12 ani de când există Târgul Mărțișorului cu dor. Cum a fost în toți acești ani? A fost greu, te-ai lovit de anumite prejudecăți?
I.H.D.: Ca orice lucru care se vrea a construi frumos, nici acesta nu a fost ușor. Și asta pentru că nimic nu este ușor. Nu mai vreau nici să caut scuze și nici explicații pentru situația în care ne aflăm. Am ajuns pur și simplu să cred că fiecare popor are un drum al său și că tot ceea ce îl reprezintă și îl identifică azi s-ar putea mâine să nu mai aibă valoare. Și asta nu pentru că așa ar fi în realitate, ci pentru că societatea de mâine atât poate. Așa este și cu mărțișorul. O tradiție care a contat și a fost respectată până când au venit chinezii și au invadat orice magazin sau tarabă cu kitsch. A fost primul pas înspre a fi compromisă şi a-și pierde sensul. Și nu e vina lor, să ne înțelegem. Cât despre prejudecăți, ele sunt aceleași. De ce să cumpăr de la unul de-al nostru? E prea scump etc.
R: Ce te-a motivat să continui această “poveste”?
I.H.D.: Faptul că nici una dintre entitățile care au contribuit la educația mea nu m-a învățat să renunț. Este acolo în mine ceva care nu acceptă această idee. Am intrat în această horă, mi-e dragă această frumoasă tradiție și cred că pur și simplu nu pot altfel. Fac mărțișoare de 17 ani și cea mai frumoasă perioadă din an în atelierul meu e cea dedicată mărțișorului. Are o încărcătură unică și foarte prețioasă.
R: Ai reușit ca organizator să educi mai mult preferințele publicului, să îl îndrepți înspre mărțișoarele ridicate la rang de artă?
I.H.D.: Poate pare absurd să ai o astfel de așteptare în lumea de acum. E poate mult prea mult. Am totuși speranța că o urmă cât de mică a rămas undeva. Cred ca cine are ochi de văzut, vede.
„O ediție proaspătă” a Târgului Mărțișorul cu Dor
R: Actuala ediție cu ce noutăți vine?
I.H.D.: Actuala ediție vine cu multe noutăți. De la locația nouă în care se va desfășoară evenimentul, la orarul care va fi unul mult mai generos până la noutățile legate de expozanți. Va fi o ediție proaspătă din multe puncte de vedere și sper eu să stârnească curiozitatea multora dintre băimăreni.
R: Despre participanți ce ne poți spune? Ai reușit să cooptezi și noi expozanți în cadrul târgului din acest an? Cu ce vin ei?
I.H.D.: Avem la această ediție două participări din Cluj. Două absolvente de arte, foste colege. Una dintre ele vine cu o colecție lucrată în argint, Odette Lupu, iar cealaltă cu o colecție concept, Alina Bradu. În rest, sunt artiști şi creatori cu care publicul s-a obișnuit deja.
Grădina cu rouă, o colecție unicat de mărțișoare
R: Ne-ai obișnuit ca în fiecare an să aduci o anumită temă în privința mărțișoarelor tale, unice. În 2020 cu ce ne surprinzi?
I.H.D.: „Grădina de Rouă” este colecția mea din acest an. Fiecare piesă a colecției este unică lucrată în porțelan colorat în masă, pictată cu aur și platină. Am ales motive și simboluri care anunță primăvara. Rândunica, salcia, teiul, floarea de chimen, gardenia. Sunt piese delicate, bijuterii ce pot fi purtate tot anul, nu doar de mărțișor.
R: Ce ar trebui să însemne mărțișoarele pentru fiecare din noi? Care ar fi argumentele pentru a-i convinge pe maramureșeni să se reîntoarcă mai în forță la această tradiție?
I.H.D.: Nu știu dacă ar trebui să însemne altceva decât ceea ce simțim fiecare dintre noi. Asta nu e ceva ce poate fi impus. Omul simte sau nu. E simplu.
R: Pentru tine, ca persoană, și nu neapărat ca artistă, ce înseamnă mărțișorul? Îți mai amintești de primul mărțișor purtat?
I.H.D.: Pentru mine este o tradiție cu care am crescut. Prin urmare, face parte din mine. Mi-am văzut bunica și mama prelucrând lâna și împletind mărțișoare. Le-am purtat de mică și sincer nu cred că aș putea altfel. Eram foarte mică atunci când bunica mi-a pus la pieptar primul mărțișor, dar îmi amintesc că mă simțeam foarte specială când îl purtam. Și a rămas la fel.
R: Ce motive ne dai să nu ratăm nici în acest an ediția Târgului Mărțișorul cu Dor?
I.H.D.: Motivele mele sunt aceleași ca în fiecare an. Ar trebui să fim mai conștienți de ceea ce avem bun și valoros. Să apreciem și să susținem mai mult. Cred că dacă reușim asta, restul vine de la sine.
