Elogiu cuvintelor memoriei

0
57

Scriam pe vremuri că nu te poți întoarce în vechime deoarece târgul este scufundat cu negustori cu tot. Credeam că poezia nu exprimă adevăruri, nu o pui într-o ecuație silogistică, ci îi lași libertatea de a cutreiera prin pășunile Soarelui. Apoi, cu vremea, m-am domolit cu zborul și mi-am găsit culcuș într-un concret interior, chiar în viața poeziei. Edificiul meu liric, din acel început, mi-a fost contrazis recent de criticul literar Irina Petraș, prin publicarea unei antologii, unică în felul ei. Este vorba despre „Cartea cuvintelor-madlenă”(Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2020). Volumul a fost editat de Filiala Cluj, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A fost numită de gânditoarea cărții, Irina Petraș, povestea cuvintelor copilăriei, a cuvintelor memoriei. A cuvintelor-madlenă, amintind unora de fascinantele prăjituri care îndulceau, pe alocuri, vremea prunciei.
Autoarea antologiei ne aduce aminte că, odată cu înaintarea în vârstă, ne cutreieră, sub formă de amintiri, cuvinte pe care le foloseam în copilărie. Vrea să ne amintească destinul cuvintelor care nu îmbătrânesc precum omul, ci doar se retrag într-o liniște de așteptare, lăsând loc altor surate dreptul la viață activă. Cartea mai vrea să ne spună că acele cuvinte-madlenă îți pot veni oricând în ajutor, doar trebuie să le spui pe nume. Au ceva din miracolul penei de pasăre măiastră din basmele noastre. Când ești în impas, scuturi pana, și vine pasărea în ajutor. În viziunea autoarei, poveștile-madlenă retrăiesc copilăria, dar sunt totodată elogii aduse bogăției limbii române de ieri și de astăzi.
Cartea cuprinde mărturisirile a 63 de autori, membri ai Filialei Cluj a Uniunii Scritorilor din România. Dar și portretele lui Ioan Pavel Petraș și Vasile Dâncu, care au plecat departe și au lăsat cuvintele să vorbească în locul lor. Din Reprezentanța Maramureș au fost invitați să colaboreze la alcătuirea volumului scriitorii: Alexa Gavril Bâle, Florica Bud, Tatiana Dragomir, Nicolae Iuga, Gheorghe Pârja. Fiecare autor, din antologie, însoțește textul cu fotografii, din copilărie-tinerețe, care contribuie savuros la recompunerea atmosferei, dominată de cuvintele memoriei. Ni se relevă un peisaj lingvistic care ilustrează o enciclopedie personală, fiecare cu valea și casa lui, cu părinții și neamurile, cu vecini ori săteni, dar și orășenii care au rămas în memorie. Cu mulți dintre ei, zadarnic îi chemi, nu te mai poți întâlni.
Pe când cuvintele lor, cuvintele memoriei, la o chemare, ai șansa să le ai în preajmă. Ba se pot cuibări și în propoziții. Mai rămâne să le faci înțelese. Fiecare autor provoacă memoria cu un farmec aparte. Este și un inedit dicționar-mărturisire, extrem de folositor pentru istoria literaturii. Citind cu atenție textele autorilor, am observat și teritoriul prin care își duc viața mocnită unele cuvinte. Au o răspândire imprevizibilă, după o regulă știută doar de lumea trecută. Așa, unele cuvinte-madlenă din Maramureș, din satul meu, le-am aflat prin curțile copilăriei lui Cornel Cotuțiu, Ion Nistor, Ioan-Aurel Pop, Adrian Popescu, Olimpiu Nușfelean, Vasile V. Filip și mulți alții. Bată-vă norocul să vă bată!
Am observat că graiul maramureșean se prezintă aproape unitar pe Văile Ținutului. Totuși, cu diferențieri fonetice pe cursul râurilor Mara, Cosău, Iza ori Tisa. Sau chiar între sate. Când mama a venit de noră în Desești, dintr-un sat apropiat, a nuntit și câteva cuvinte cu care a venit ca zestre. Că suflă vânt pe sub pământ, mulțumescu-ți de cuvânt. Când ne va îngădui pandemia, socotesc că ar fi interesant să facem o întâlnire, chiar în Maramureș, a celor prezenți în această antologie. Dar și a altora. Biletul de intrare în agora să fie un text scris cu ajutorul cuvintele memoriei, cât permite propoziția și fraza. Ar fi un spectacol lingvistic de neuitat. Până atunci, apreciez și laud antologia gândită de Irina Petraș. Din care nu lipsește Maramureșul. Este încă o apariție editorială de valoare, pusă sub egida Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Ca atâtea altele care luminează drumul cărților gândite de distinsul critic literar.
Deci, te poți întoarce în vechime, dar nu mai întâlnești negustorii, ci cuvintele din târgurile lor.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.