Doar un minut de înțelepciune și puțină consecvență, plus cooperare, a adus Țării Codrului un drum de centură, de la Asuaj în Băița de sub Codru, apoi spre Băsești. Evident, nu vorbim de potențial turistic în zonă, e nul. Ce s-ar întâmpla dacă ar exista așa ceva pe Valea Izei, cea cu 10-20 de pensiuni/comună? Păi există deja, trebuie doar pus în valoare!!
Amintiți-vă, de Valea Izei. De la Oncești, peste dealuri, se poate trece ușor la Coștiui și Valea Stejarului. De la Bârsana, este drum cu lipsă de 2 km spre Coștiui, dar este drum schițat spre Petrova, pe Valea Vișeului. De la Strâmtura, este de asemenea drum asfaltat spre Petrova! Dar noi ne referim la cu totul altceva. După Strâmtura, de pe DJ 186, dacă intri pe firul Slătioara-Glod, ai drum decent, nu total asfaltat încă, pe care să ieși în Poienile Izei. De aici, există drum pietruit, dar mai bun decât cel județean asfaltat, spre Botiza!! Cu câteva belvederi impresionante, spre vârfuri de munți de deasupra Budeștiului, dar și spre releele de la Văratec, de deasupra Băiuțului, din Țara Lăpușului! Ruta continuă spre Valea Sasului din Botiza, are deja alură turistică, trece pe lângă mănăstire, nu foarte primitoare, pe lângă băi sărate, ajunge în centru. Interesant, aflăm de la montaniardul Ionică Pop, din Botiza există traseu turistic marcat, de cărare ce iese, peste dealuri, până în mijlocul Ieudului!
„Ați observat pe traseu, am avut vedere spre vârful Țibleș. De pe această cărare spre Ieud, se vede către Pietrosul, în zile cu lumină bună!” La fel, Ieudul lucra anii trecuți la un drum spre Bogdan Vodă, tot peste dealuri, separat de DJ 186, iar Dragomireștiul avea în plan o legătură de drum cu Bogdan Vodă. În traducere, dacă primarii din zonă și-ar da mâna, ca cei din Codru, ar putea obține o finanțare europeană pentru un drum cu-adevărat rustic de la Strâmtura prin Slătioara spre Poienile Izei, de acolo în Botiza, apoi mai departe la Ieud, și mai departe, pe lângă Bogdan Vodă, spre Dragomirești, fără să atingi drumul județean 186. Care oricum e în lucru. Imaginile vorbesc de la sine. Și probabil abia acum ai putea vorbi de obiective turistice palpabile, altele decât bisericile de lemn și horinca de lângă slană…
Domnule ziarist,apreciez campania pe care o faceti in legatura cu realizarea unor cai de acces intre satele din Maramures si sincer cred ca sunt chiar necesare.Suntem de 14 ani in Uniunea Europeana,si daca comparam reteaua densa de drumuri din alte state europene cu a noastra,vom constata o uriasa discrepanta.Daca primarii din zonele respective spun ca nu exista fondurile suficiente,as sugera ca fiecare sa fie onest,sa faca o analiza exacta de cat personal au nevoie la primarii si pe toti cei care taie frunza la caini sa ii concedieze ,iar acesti bani sa fie investiti in drumuri.Este de-a dreptul ridicol cat de mult personal exista la primarii,angajat pe criterii pe care le stim cu totii si toata lumea tace,iar primarii nu au nici o atitudine legata de acest aspect.