S-a făcut, se face, mai încape!
Anul 2022 a fost unul în care s-a lucrat pe drumuri în Maramureș, trebuie s-o recunoaștem. Am avut revelația de a vedea asfalt pe drumul (cică declarat asfaltat în fals încă din anii 80, din comunism!!!) dintre Vima Mică și Boiu Mare, legătură firească între Chioar și Țara Lăpușului. Am avut și alte surprize plăcute, gen Drumul Nordului finalizat, dar și neplăcute. Le trecem în revistă, nu?
Drumuri naționale
Aici e simplu. Avem DN 18 care începe să șchiopăteze, de la ruptura de pe Gutâi, până pe Hera unde se roade asfaltul. La fel, avem DN 1 C, care între Satulung și Șomcuta are șanțuri de asfalt ros, șir de gropi, un loc unde te invită mașina să zbori. În cazul de față, mai degrabă în decor. Nimic nu semnaliza șirul de gropi… În lucru, dar aparent cu lucrările acum sistate sau părăsite e și DN 18 B, naționalul de Târgu Lăpuș, unde pe dealul Pietriș s-a polizat și apoi parcă au plecat, nu mai lucrează nimeni. Sau între Boiereni și Măgoaja, unde drumul e rupt în mai multe locuri, dar se astupă cu gunoaie! La fel, am văzut ceva lucrări la limita dintre Bistrița-Năsăud și Maramureș, dar nu între Săcel și Moisei, unde au fost și sunt probleme.
Drumuri județene nefericite, pe alocuri
Având în față lista drumurilor județene din Maramureș, descoperim câteva superbe anomalii, gândite probabil de cineva foarte odihnit la minte. Sigur că nu contează cum se numesc, de unde până unde țin, câtă vreme sunt bune, circulabile. Dar ce te faci când ai drum județean 185, care începe de la Hărnicești, spre Hoteni, Ocna, pe la Călinești și Bârsana, trece ca drum de pământ spre Petrova, iese în drum național, revine spre Bistra și Valea Vișeului asfaltat, apoi redevine de pământ de-a lungul graniței cu Ucraina, spre Lunca la Tisa și Bocicoiu Mare? Un drum de 65,2 kilometri, ba de pământ, ba asfalt, ba întrerupt de drum național? Mai avem. Să zicem DJ 182E de la Berchezoaia pe asfalt spre Cetatea Chioarului pe piatră, apoi spre Ciolt pe pământ. Cel puțin DJ 183A, de la Izvoare spre Runcu și Mara e asumat ca drum ba forestier, ba de șantier… În listă apare ca drum județean și 186A, de la Rona de Sus spre Coștiui și apoi la Valea Stejarului, care efectiv nu e nici măcar circulabil pe ultima porțiune, e de ATV-uri și TAF-uri eventual. Și nici nu-l vrea nimeni deschis. Un alt drum științifico- fantastic până mai alaltăieri, când “a deschis Morar podul”, e DJ 182B… țineți-vă bine: Baia Mare-Cătălina-Săcălășeni-Remetea-Șomcuta-Tulghieș-Mireșu Mare-Remeți pe Someș-Ulmeni-Ariniș-Urmeniș-Băița de sub Codru-limită cu județul Satu Mare, de 62 de kilometri!! Sau am aminti un drum…județean 109F, de la Tăuții Măgherăuș la aeroport?!? Alt județean care nu există (încă) este 109U, de la Strâmbu prin Băiuț până la Botiza. Alt județean care doar se vrea deschis, dar el există demult pe acte, e DJ 187B, din Vișeul de Sus pe Valea Peștilor prin cătunul Obcina spre Poienile de sub Munte. Iar recordmanul este DJ 109F, cel de 90,2 kilometri, ce pornește din județul Sălaj pe la Baba și Coroieni, trece spre Băiuţ și la Cavnic, spre Budești și Ocna Șugatag, până la Ferești!
Printre ele, recunoaștem iar, sunt drumuri bune. Dar și rele. Sau… inutile. Despre recentul fir deschis anul acesta de la Chelința spre Cheud, primarul Lucian Morar ridică din umeri, nu-l considera util. După ce l-am văzut și am vorbit cu oamenii, îi dăm dreptate.
“Degeaba îl fac…nu se poate circula cum trebuie prin cartierul de romi, e periculos. Apoi, e îngust, vin deja cu camioane cu marfă, cu camioane cu bușteni… n-a ține. În câteva locuri e îngustat la o bandă, o să vedeți…”, ne spune un locuitor din Chelința. Așa era…
La cealaltă extremă sunt drumuri superbe, cum e DJ 171 de la Suciu spre Bistrița vecină, cu belvederi superbe, și el greu încercat pe partea noastră.
În fine, “altele”
Foarte interesant, sunt drumuri care se repetă, sunt struțo-cămile. Firul Borșa-Baia Borșa e ba DN 18A, ba DC8. Un drum comunal și îngust, cu circ și disputat e DC 5, care nu văd cum ar fi comunal legând oraşele Baia Sprie de Baia Mare pe la Chiuzbaia-Ferneziu. Și motivul pentru care am trecut în revistă aceste drumuri, unele lăudate, altele nu, este că deși suntem încântați că circulăm absolut decent pe Drumul Nordului sau pe Valea Izei, alte drumuri începute și oprite sau altele de pământ se vor strica la iarnă, vor deveni din rele în mai rele. Iar cei ce le folosesc sunt locuitori ai Maramureșului, plătitori de impozite, cu drepturi etc. Evoluția e vizibilă, ceea ce ne dovedește doar că… se poate!!!
”DJ 182E de la Berchezoaia pe asfalt spre Cetatea Chioarului pe piatră, apoi spre Ciolt pe pământ” ar fi un drum fantastic sa fie pietruit. Turistic vorbind. si nu e asa de lung, doar 2 km. Ar fi o ruta superba intre Comuna Remetea Chioarului si Buteasa, Ciolt etc. Mai este un drum cu potential imens, cel dintre Buteasa si Prislop. Este un drum de pamant ce puncteaza drumul dintre Buteasa si Hovrila. Ar fi doar 3 km. Traverseaza un platou cu o priveliste superba. Nici nu stiu ce fel de drum e si daca are vre-un indicativ.
Am auzit ca exista, chiar vreau sa l parcurg, iute, inainte de noroaie si zapezi
Merita 100%. Desi doar cu masina de teren sau pe jos se poate acum. Si drumul dintre Hovrila si Buteasa e de nota 10. Si peisaj si calitate.