Comuna Cerneşti, poarta de intrare în Ţara Lăpuşului, are în componenţă 7 sate cu aproape 4.000 de locuitori. Este o zonă foarte pitorească, în care se cultivă terenuri şi se cresc animale, oi şi vite. În ultimul timp, însă, s-au ivit speranţe şi în privinţa industriei.
Exploatarea sulfatului de magneziu la suprafaţă
În satul aparţinător Măgureni s-a descoperit un zăcămînt important de sulfat de magneziu, mineral foarte cerut în industria aeronautică. Un concern cu sediul la Bucureşti s-a deplasat la Cerneşti şi a încheiat un parteneriat cu autorităţile. “S-au achiziţionat terenuri pentru drumuri, de la proprietari persoane fizice, s-au obţinut avize şi urmează exploatarea propriu-zisă. Sulfatul de magneziu va ajunge la Londra. Vor lucra la această întreprindere între 150 şi 200 de oameni din localităţile noastre. În primii 2 ani, exploatatorul ne va plăti cîte 5% din profit, după care, şapte procente anual. Pe lîngă asta, vor plăti impozite şi taxe pe salarii, pe terenuri etc., lucru care ne va aduce bani la bugetul local. Noi sîntem deschişi la asemenea colaborări, mai ales că mai avem resurse minerale, cum ar fi andezitul de la Trestia”, precizează primarul Nelu Şovre.

Modernizarea iluminatului stradal
Peste 400 de lămpi cu leduri s-au montat pe străzile principale din Cerneşti şi celelalte sate aparţinătoare. “Comparativ, trebuie să vă spun că acum plătim factură la Electrica de 9.000 lei/lună, faţă de 25.000 lei, cît era înainte. Dar nu ne oprim aici. Vrem să mai îmbunătăţim sistemul”, apreciază Nelu Şovre. Cele mai multe investiţii s-au făcut, în Cerneşti, pe bani primiţi în baza Ordonanţei de Guvern 28. S-au asfaltat mulţi kilometri de drum şi s-au construit podeţe, lucruri benefice pentru cetăţenii comunei. Totodată s-au făcut reparaţii capitale la podurile existente: majoritatea peste rîul Bloaja, care tranzitează comuna. Primăria are în proiect şi alte asfaltări de drumuri, dar se lucrează şi la reabilitarea căminelor culturale din comună, şase la număr, cu bani de la Compania Naţională de Investiţii. Nu este lăsat deoparte nici sportul. Echipa locală de fotbal, Speranţa Cerneşti, care evoluează în Liga a IV-a, va avea în curînd arenă nouă. Vestiarele sînt ultramoderne, tribuna arată foarte bine. Din toamnă, la Cerneşti începe construcţia unei săli de sport, de tip şcolar, pe locul vechii grădiniţe. Cît despre localurile fostelor şcoli din Brebeni şi Măgureni, Primăria intenţionează să le dea o destinaţie culturală, fireşte după reabilitare. Probleme există, însă, la nivelul Ministerului Educaţiei, care nu tare vrea să le dea în administrare autorităţii locale. S-au construit, în comună, şi zece staţii de autobuz, pentru copiii care fac naveta cu microbuzele la şcoli sau pentru muncitorii care pleacă la Italsofa sau Taparo.

O hidoşenie în centrul comunei
În perioada cînd primar al Cerneştiului era Marcel Ionică Gârda, în centrul comunei s-a construit o structură de beton, o hardughie de clădire cît un palat, dar care a rămas la stadiul de “schelet”. S-ar dori, de către actuala administraţie, să se facă ceva, dar nu sînt bani în acest sens. “La subsol e o adevărată broscărie. Vom încerca să discutăm cu cei ce vor exploata sulfatul de magneziu să-şi amenajeze, măcar la un nivel, sedii de birouri”, zice Nelu Şovre.
Parteneriat cu comuna Cumpăna Constanţa
Cerneştiul are o legătură aparte cu comuna constănţeană Cumpăna. Anual, vin în Maramureş serii de copii, cazaţi în case particulare din comună. Li se organizează vizite la obiective turistice de interes din judeţ, cum ar fi Cimitirul vesel din Săpînţa, Memorialul Sighet, mănăstirile etc. Apoi, cîte 15 copii din Cerneşti pleacă în Constanţa şi petrec un sejur de şapte zile pe litoral. “În 24-30 august pleacă a doua serie pe litoral. Noi trebuie să suportăm doar biletele de tren. Considerăm că este un lucru benefic”, spune primarul Şovre, şi are dreptate.
Festivalul Stuparilor şi Cupa Mierii la fotbal
A doisprezecea ediţia a Festivalului Stuparilor are loc pe Dealul Pietrişului, în 30 august a.c. Cu aceeaşi ocazie, şase echipe de fotbal din frumoasa comună participă la Cupa Mierii la fotbal. Primăria oferă cupe, diplome, premii în bani şi o agapă. De asemenea, se organizează concursuri de desene tematice pentru copiii între patru şi 14 ani. “Avem şi un cerc de fotografie, la Şcoala din Ciocotiş, care anul acesta a obţinut locul I la un concurs pe Transilvania. Mai vrem să înfiinţăm, la Bloaja, Festivalul Pintea Viteazul şi vrem să-l aducem aici pe marele actor Florin Piersic, cel care i-a redat viaţă haiducului Maramureşului”, mai adaugă Nelu Şovre.
Uite ca am ajuns acesta pagina web despre Renaşte mineritul maramureşean?, cautand despre maramu.
Acum tre sa recunosc ca faci treaba super.