Despre folcloristul dr. Mihai Pop de la Bucureşti auzisem din copilărie. L-am văzut apoi la Sâmbra Oii, la Tânjaua din Hoteni, Hora la Prislop, dar cel mai des la Festivalul Datinilor de Iarnă de la Sighet, unde primele simpozioane şi comunicări ştiinţifice pe teme de etnografie şi folclor s-au făcut sub patronajul domniei sale (anii 1970). În 1995, Consiliul Local îi conferă titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Sighetu Marmaţiei, ca semn al recunoaşterii meritelor sale culturale si a sprijinului acordat Maramureşului istoric.
După trecerea sa în eternitate, despre ”moşu” Pop, – cum îi spuneau la un moment dat studenţii şi doctoranzii – foarte frumos mi-au vorbit doi savanţi străini, care au lucrat împreună cu Mihai Pop prin anii 70-80 ai secolului trecut, chiar în Maramureş. E vorba de antropologii şi sociologii Gaill Kligman (SUA) şi Claude Karnoouh (Franţa).
Primii care l-au omagiat la 100 de ani de la naştere au fost românii din dreapta Tisei, în cadrul unui simpozion internaţional organizat la Slatina de către Uniunea Regională ”Dacia” a românilor din Transcarpatia, condusă de dr. Ion. M. Botoş. Ei îl consideră pe Mihai Pop şi fiu al Apşei, întrucât în copilărie şi adolescenţă a trecut adesea peste Tisa, pe podul istoric dintre Sighet şi Slatina, petrecând mult timp la Apşa de Jos unde tatăl său Ştefan era preot şi protopop greco-catolic în perioada interbelică, pe timpul când ţinutul de dincolo de Tisa era în administrarea Cehoslovaciei. Bunicul lui Mihai a fost tot preot şi este înmormântat la Apşa de Mijloc. La acel simpozion s-a adoptat o rezoluţie prin care se cerea ca podul istoric să poarte numele academicianului maramureşean, Lucru îndeplinit de autorităţile de la Sighet, în urmă cu 3 ani, podul istoric ”Academician Mihai Pop” fiind refăcut în anul 2000 pe culeele vechiului pod, peste care ”conaşul” Mihai a trecut adesea cu caleaşca tatălui.
Mihai Pop (18 noiembrie 1907, Glod – 8 octombrie 2000, Bucureşti), folclorist şi etnolog, a fost un renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, formatorul generaţiei de aur a etnologiei româneşti, laureat al premiului Herder (1967), membru al Academiei Române.
Absolvent al Liceului “Dragoş Vodă” din Sighet, Mihai Pop a urmat studii universitare de literatură şi filozofie la Bucureşti (1925-1929), studii de specializare în slavistică (1929-1934) la Praga, Bonn, Varşovia, doctor în filologie al Universităţii din Bratislava, doctor docent în ştiinţe filologice al Universităţii din Bucureşti, asistent universitar (1936-1939) la catedra de Literatură română a Universităţii din Bucureşti; membru al grupului de cercetări sociologice, la Institutul Social Român, condus de Dimitrie Gusti (1929-1936). În anii celui de-al Doilea Război Mondial, a fost numit ataşat cultural la Ambasada Română din Bratislava. Îndepărtat din învăţământ în 1948, Mihai Pop s-a ocupat de organizarea Institutului de Folclor din Bucureşti în calitate de coordonator al activităţii ştiintifice, apoi ca director adjunct şi ulterior ca director (1965-1974).A revenit la catedră în anul 1957, fiind conferenţiar şi apoi profesor de folclor (1962-1975) la Facultatea de Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti, şef al catedrei de literatură română veche şi folclor de la aceeaşi facultate (1968-1972). În 1975 s-a retras la pensie, rămânând profesor consultant la Catedra de Etnologie şi Folclor a Universităţii din Bucureşti. A mai deţinut şi funcţiile de preşedinte al Societăţii Internaţionale de Etnologie şi Folclor (1971), de preşedinte al societăţilor de etnologie din Paris şi New York, pe cea de membru al Academiei Americane de Ştiinte Sociale, precum şi al altor numeroase societăţi ştiintifice străine. A fost profesor invitat la mari universităţi din Germania, SUA şi Franţa. istoric. Mihai Pop este al doilea român care a primit premiul internaţional „Johann Gottfried Herder”, cel mai prestigios premiu cultural acordat timp de 42 de ani unor personalităţi marcante ale culturilor central şi sud-est europene, care au adus contribuţii semnificative atât culturii proprii, cât şi culturii Europei. Primul român laureat al premiului Herder în 1965 a fost Tudor Arghezi. După Mihai Pop, au urmat: Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Adrian Marino, Constantin Noica, Marin Sorescu etc.
Omagierea savantului, la Glod
Sâmbătă, 10 octombrie, deşi era zi de lucru, tot Glodul era în sărbătoare. Tineri şi vârstnici, îmbrăcaţi ca la Paşti, au venit la biserica ortodoxă, la sala de conferinţe, la casa parohială, la şcoală sau la pensiunea Glodeanca. Nu au lipsit nici ceteraşii, zonguraşii şi dobaşii. În cadrul primei ediţii a manifestărilor Tradiţii culturale la Glod dedicate Academicianului Mihai Pop, fiu al satului, a venit lumea şi ţara. După Slujba de pomenire în memoria academicianului oficiată în sobor de preoţi în frunte cu consilierul Episcopiei, pr.dr. Cristian Ştefan şi protopopii de Sighet şi Vişeu a urmat: Simpozionul ”Academicianul Mihai Pop şi Maramureşul”, la care au participat circa 150 de invitaţi din Baia Mare, Sighet, Cluj, Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, R. Moldova şi Ucraina (Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Plăiuţ, Strâmtura, Bouţu Mic). Moderatori: dr. Zoltan Rostaş (sociolog şi antropolog) şi dr. Dorel Todea. Primarul Ioan Pasere a înmânat fiului academicianului, Andrei Pop, Diploma de Cetăţean de Onoare al comunei Strâmtura, acordată de către Consiliul Local Academicianului Minai Pop, post-mortem. Au vorbit fiul Andrei şi nepoata academicianului, drd. Ruxandra Pop, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene ”Petru Dulfu” din Baia Mare, dr. Gheorghe Diaconu, directorul Bibliotecii ” Acad. dr. Mihai Pop” din Râmnicu Vâlcea, dr. Ion M. Botoş, preşedintele URDT Dacia din Apşa de Jos, pr. Isidor Berbecaru, dr. Vasile Şoimaru din Republica Moldova, Gabriel Zetea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, av. Ioan Sas, dr. Ioan Marchiş, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Cristina Ciolpan, de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, preotul paroh Dan Ioan Sidău, care a citit scrisoarea trimisă din SUA de fosta studentă, scriitoarea Sanda Golopenţia. Dr. Mihai Dăncuş şi publicistul Gheorghe Pârja au amintit de cercetările din anii 1970-1975 pe Valea Cosăului, în cadrul cărora, vară de vară, înconjurat de studenţii săi, Mihai Pop a investigat mentalităţile colectivităţilor săteşti. Studiul a rămas în istorie ca unul dintre cele mai reuşite proiecte sociologice din România.
A urmat dezvelirea plăcii comemorative, la Casa parohială „În acest loc s-a născut academician Mihai Pop” La Şcoala cu clasele I-VIII Glod s-a inaugurat sala „Acad. Mihai Pop” şi un punct documentar dedicat activităţii folcloristului, antropologului cultural şi etnologului, membru al Academiei Române. Glodenii au pregătit şi o Expoziţie a meşterilor populari din localitate, dar şi una de artă culinară tradiţională. Cei prezenţi au asistat şi la un spectacol de cântece si dansuri maramureşene la care şi-au dat concursul: Asociaţia Culturală PETREUŞII şi reprezentanţi ai Ansamblului MARA din Sighetu Marmaţiei, totul urmat de Jocul glodenilor.
Organizatorii evenimentului: Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul local şi Primăria Strâmtura, Parohia Glod, Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei, Asociaţia Culturală PETREUŞII, av. Sas Ioan şi Sas Ileana, Director de eveniment preot Dan Ioan Sidău, care a spus la final: ”Toate alocuţiunile şi mesajele primite le vom publica într-o broşură. Le mulţumesc tuturor personalităţilor distinse, prietenilor mei care au venit şi tuturor pentru bucuria ce ne-aţi făcut-o pentru a fi alături de noi, ca să evocăm o mare personalitate a lumii, nu doar a Maramureşului. Astăzi, prin acest eveniment Glodul a fost pus pe harta culturală a României, ceea ce nu-i puţin!”
