Pe str. Dr. Marinescu din Baia Mare, lîngă Circumscripţia sanitară, există un imobil în ruină, la fel şi curtea. Aici a funcţionat cîndva o creşă de cartier, avea gard verde. După 1990, clădirea a fost părăsită şi rezultatul se vede în fotografia alăturată. Cunosc istoria acestei clădiri. Prin anul 1970 sau 1971, construcţia cartierului Săsar era, în mare parte, terminată. Răspundeam pe atunci de învăţământul băimărean, la municipiu. În cartierul Săsar, erau în funcţiune: Grupul Şcolar Minier, şcolile generale nr. 12, 6, nr. 4 şi Liceul 7. Pentru creşe şi grădiniţe, nu erau decât două unităţi. Cartierul Săsar era mare, populaţia tânără şi mulţi copii, de toate vîrstele. Într-una din zile, vine la mine în audienţă un cetăţean din cartierul Săsar. Venea de undeva de jos, destul de nervos şi pus pe ceartă. Intră în birou, trântind uşa de perete, o lasă deschisă şi nolens-volens m-a luat în privire cu o voce violentă. Parcă-l văd şi acum. Era spre sfârşitul lui noiembrie. Înalt, subţire, cu un pantalon până la glezne, cu o pălărie cu boruri largi, vreo 30 de minute nu am putut zice nimic. Când un pic s-a oprit, i-am spus: Fiţi amabil, închideţi uşa, puneţi pălăria şi paltonul în cuier şi ocupaţi loc acolo pe fotoliu. S-a executat fără să cârtească. Acum fiţi amabil şi spuneţi-mi pentru ce aţi venit la mine. Dânsul era muncitor la Combinatul chimic, locuia în cartierul Săsar şi avea doi copii: unul de creşă şi altul de grădiniţă. Părinţii fiind salariaţi amândoi, nu aveau cui să-i lase în grijă pe copii. La o grădiniţă, ce funcţiona atunci pe strada Titulescu, am rezolvat pe loc primirea copiilor, grădiniţa fiind cu program prelungit. A doua zi, i-am întrebat pe salariaţii mei despre situaţia reală din Baia Mare a creşelor şi grădiniţelor. Finalul a fost că numai 15-20% din copiii cu vârsta de creşă şi grădiniţă puteau fi cuprinşi. Restul nu.
Întors acasă, într-una din zile, era început de decembrie, îi povestesc lui tata-socru despre situaţia aceasta, a creşelor şi grădiniţelor. Dânsul era şeful secţiei financiare judeţene. Îmi răspunde scurt: Până acum am construit locuinţe pentru cei care lucrează în Baia Mare. De la anul vom planifica bani şi pentru aşa ceva. Dar există o altă posibilitate. Trebuie să discutaţi la partid cu directorii de întreprinderi din Baia Mare, să construiască mai ales creşe, pentru că restul vă aparţine vouă, învăţămîntului. Discuţia s-a desfăşurat într-un cadru mai general şi cu alte probleme. Efectul a fost că în anul următor, din martie şi până în septembrie, s-au dat în folosinţă două obiective pentru cei mici – creşa despre care vorbim şi o grădiniţă în spatele complexului sanitar. Creşa a rămas a Combinatului chimic, cadrele sanitare asigurându-le Spitalul cu Direcţie Sanitară, iar grădiniţa a trecut la învăţământ. Ambele erau la timpul respectiv cele mai moderne unităţi preşcolare din Baia Mare. După care s-au construit şi deschis mai multe. La plecarea mea de la învăţământ, procentul era exact pe dos. Preşcolarii erau cuprinşi în unităţi şcolare şi creşe în procent de 75-85%. Şi acum, în secolul XXI, anul 2016 privesc cu stupoare la ruina care strică tot ansamblul estetic al cartierului. De la o zi la alta, clădirea capătă forma oribilă de distrugere, fără ca cineva să ridice un deget. Aşteptăm! (Prof. Romulus FICA)