Clădirea nouă şi spaţioasă a Consulatului se află pe drumul spre bazar şi Ocna -Slatina, dincolo de calea ferată, pe stânga. Vineri, 6 mai, când ortodocşii au prăznuit Izvorul Tămăduirii, dar şi Sfântul Gheorghe, pe rit vechi, Panglica a fost forfecată de ministrul român de externe, guvernatorul Transcarpatiei şi ambasadorul României la Kiev. După dezvelirea plăcii de pe frontispiciu, udată cu un pahar de şampanie, dl Lazăr Comănescu spunea: ”Mai sunt câteva lucruri de rezolvat din punct de vedere logistic. Pentru a vedea ce mai este de făcut, am venit împreună cu secretarul de stat de la Departamentul Românilor de pretutindeni, dar şi cu directorul general pentru afaceri consulare. Vom asigura toate mijlocele de care un Consulat trebuie să dispună pentru a veni în întâmpinarea doleanţelor dvs., inclusiv prin contacte directe. Colaboratorii mei şi eu personal suntem gata oricând să îndeplinim dorinţa dvs. de păstrare şi afirmare a identităţii. Până în iulie, vom identifica şi vom selecta un personal cât mai bine calificat, care să lucreze la acest Consulat. Consulul va avea un singur obiectiv: să contribuie la dezvoltarea cooperării între ţările noastre, respectiv între judeţele Maramureş – Satu Mare şi regiunea Transcarpatia.”
Din partea gazdelor a vorbit guvernatorul, care a amintit că în regiune mai sunt două consulate ale Ungariei şi unul al Slovaciei.
Operaţionalizarea Consulatului României la Solotvino va contribui la consolidarea, în continuare, a relaţiilor dintre România şi Ucraina şi la încurajarea contactelor dintre cetăţenii de pe ambele maluri ale Tisei.
Deschiderea Consulatului României de la Solotvino confirmă sprijinul pe care statul român îl oferă comunităţii româneşti din zona adiacentă frontierei de stat pentru facilitarea legăturilor transfrontaliere, inclusiv prin posibilităţile oferite de micul trafic la frontieră. Totodată, Consulatul va facilita aplicarea Acordului de Mic Trafic la Frontieră (AMTF) dintre România şi Ucraina, intrat în vigoare în mai 2015, prin procesarea rapidă a cererilor şi eliberarea promptă a permiselor de mic trafic la frontieră.
Întâlnirea cu ministrul de externe ucrainean, dl Pavlo Klimkin, a avut loc la complexul turistic Speliocenter din Slatina. Aici, dl Comănescu a înmânat câteva permise de trecere în cadrul Micului trafic de frontieră, eliberate de Consulatul General de la Cernăuţi. Celelalte 3 sute de permise au fost înmânate la sediul noului Consulat din Slatina, de către dna Eleonora Moldovan, consul general la Cernăuţi. A urmat o rundă de consultări bilaterale între Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, şi omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Cei doi au semnat Acordul inter-guvernamental privind exonerarea de la plata taxei de viză pentru eliberarea vizelor de lungă şedere. ”Urmărim ca frontiera comună pe care o avem să nu fie o linie de demarcaţie, ci o zonă de cooperare şi apropiere. Aceasta este Europa la care visăm, cu Ucraina înăuntrul ei”, a declarat ministrul Lazăr Comănescu. Cei doi miniştri au discutat despre priorităţile de dezvoltare a relaţiei bilaterale, inclusiv la nivel local, în principal pe domeniile economic, infrastructură, conexiuni – rutiere, feroviare, aeriene, puncte de trecere a frontierei, contacte inter-umane şi educaţie. Runda de convorbiri între cei doi miniştri a continuat vineri seara, la Sighetu Marmaţiei, la Complexul ”Grădina Morii”.
Cetăţenii din Transcarpatia sunt foarte bucuroşi că nu vor mai trebui să parcurgă 5 sute de kilometri dus-întors până la Cernăuţi pentru obţinerea vizei de călătorie în România. Totuşi, ei speră şi cer insistent ca toate vizele să fie scutite de taxe, nu doar cele de lungă şedere, care nu reprezintă mai mult de 10 la sută din solicitări. Pentru vizele simple, cetăţenii ucraineni sunt nevoiţi să plătească echivalentul unei pensii minime, chiar mai mult decât atât, iar viza se eliberează pe 6 luni, în urma invitaţiei autentificate cu taxe notariale! Sigur, în acest sens, Acordul de Mic trafic este binevenit, cum bine ar fi ca Poliţia de Frontieră Română să nu mai aplice ştampile pe paşaport, pentru că filele sunt puţine, iar paşaportul trebuie des înnoit – se lamentează cetăţenii ucraineni. Nici ceilalţi vecini din UE nu aplică ştampilă (Ungaria, Slovacia, Polonia). Desigur, nici grănicerii ucraineni nu ar trebui să pună aceste parafe la intrare-ieşire din ţară pe paşapoartele româneşti!