O afacere de familie dăinuie, cu succes, de aproape 20 de ani în comuna Cerneşti. Oamenii se ocupă cu procesarea laptelui din zonă, producând aproape tot ce se poate obţine din lapte. Materia primă o cumpără de la producătorii din zonă cu până la 90 de bani pe litru.
Cu toate că nu le-a fost uşor de-a lungul anilor, fabrica de lapte continuă să funcţioneze bine, produsele ei fiind livrate peste tot prin judeţ şi nu numai: „La noi în comună suntem singurii în acest domeniu. Producem cam tot ce ţine de lapte, exceptând untul. Gama este formată din caşcavaluri, care pot deveni şi specialităţi, cu alte ingrediente, telemeaua, brânza burduf, iaurturi în toată gama: sana, chefir, lapte bătut, la multiple gramaje. Am încercat să diversificăm cât de mult ca să avem o ofertă bogată. De asemenea, producem lapte de consum cu diferite grăsimi, pentru a putea face faţă cerinţelor consumatorilor, care iar sunt foarte diverse”, a precizat Liliana Gârda, administratorul fabricii de lapte.
Încearcă să se impună pe piaţă cu produse noi
Deoarece concurenţa pe piaţă e mare, fabrica produce şi sortimente după reţete proprii, pentru a atrage clienţii: „Am încercat să realizăm telemeaua cu măsline şi cu mac şi o facem în continuare de sărbători, dar numai la cerere, pentru că e un produs care se vinde doar cu aceste ocazii, aşa că nu putem spune că îl facem constant. Dar când omul vrea să pună pe masă altceva, are ocazia să o facă cu acest produs al nostru. Însă ne străduim să scoatem ceva nou tot timpul pentru ca cei care cumpără produsele noastre să fie mulţumiţi. Totuşi, ne axăm pe ce are trecere constant, deoarece asta ne asigură un proces de fabricaţie şi o vânzare continuă, adică rulaj”, a spus Liliana Gârda.
Nu au fost ocoliţi nici de ghinion
Deşi afacerile au mers în general bine în cei aproape 20 de ani de existenţă a societăţii, au fost şi momente mai grele, când unii colaboratori ai firmei au devenit neserioşi: „După aproape 20 de ani de muncă în domeniu, am intrat pe piaţă, dar nu-i uşor. Ne-am format însă o clientelă a noastră, colaboratori serioşi cu care facem afaceri în continuare. Din păcate am primit şi ţepe, în sensul că unii colaboratori vechi şi care plăteau foarte bine, la timp, te trezeşti dintr-o dată că te-au ţepuit şi au pregătit asta de mult timp. A fost atunci şocul de moment, dar apoi am trecut peste. Însă ne-a trebuit un an de zile ca să ne revenim, pentru că a fost o sumă mare, dar am avut o linie de credit şi am răzbit într-un final. De atunci suntem mult mai atenţi la cine vindem şi nu mai dăm cu plată la termen mare, lucrăm mai mult cu factură, chitanţă, la maxim şapte zile, iar dacă nu plăteşti nu mai primeşti marfă. Piaţa de desfacere este atât în ţară, unde colaborăm cu depozite, cât şi în judeţul nostru şi Satu Mare, la magazine mici la care facem noi distribuţia. Îndeplinim toate standardele de calitate impuse de lege, ne-am acreditat ca să putem vinde oriunde”, a explicat administratorul societăţii.
Colectează laptele din toată comuna şi împrejurimi
Materia primă folosită, adică laptele, îl colectează de la ţăranii din comună, dar şi din alte localităţi adiacente, la preţuri cuprinse între 0,78 şi 0,90 de lei pe litru, în funcţie de cantitatea şi calitatea laptelui: „Materia primă o colectăm din comună, respectiv din toate satele, dar şi din Copalnic-Mănăştur unde avem Vadurile, Lăschia, Berinţa, precum şi Lăpuşul. Laptele procurat e de calitate, dar este foarte greu de controlat, în ce sens: trebuie să faci o grămadă de analize ca să ţii laptele de la un centru sub control, însă noi avem angajată o laborantă şi ne străduim să trecem şi peste asta. Nu am avut probleme până acum cu calitatea produselor noastre”, a mai spus Liliana Gârda.
Utilaje cumpărate prin programul SAPARD
Utilajele folosite la procesul de producţie au fost achiziţionate printr-un program SAPARD, în urmă cu şase ani de zile, şi ajută fabrica să ţină pasul cu actualele cerinţe în domeniu. Birocraţia însă este mare: „De la întâi august, de când au început închiderile, noi tot facem file la producători şi conform noii legi acum se înregistrează şi în declaraţia 394, aşa că până reuşim să înregistrăm toţi oamenii, să verificăm cantităţile pentru că sunt o grămadă de producători, trece mult timp. Dacă puţin nu eşti atent, imediat se produce o greşeală. Aici ar trebui schimbat ceva – că să ai de înregistrat 1.000 de producători în fiecare lună, pe lângă celelalte recepţii şi facturi câte se adună, e greu. Dacă producătorii ar fi organizaţi în ferme să ai o factură la 20.000 de litri de lapte ar fi bine, însă sunt producători care dau 50 de litri, 90 sau 180 de litri de lapte. Pe când îi aduni într-o zi ajungi la 15.000 de litri. Aici e împotmoleala mare pentru că producătorii nu vor să se asocieze deoarece au foarte dezvoltat simţul acesta al proprietăţii”, a conchis Liliana Gârda.
