Astăzi a vorbi despre soarta Europei este ca şi cum ai vorbi despre propria casă. Şi cel mai indiferent român este afectat de felul în care România se va raporta la Uniunea Europeană. Şi cum Europa cea Unită dă semne de serioase agitaţii nu avem cum să ocolim acest subiect. Săptămâna trecută liderii francez, german, spaniol şi italian au pledat de comun acord pentru o Europă cu mai multe viteze. Aşa cred ei că se poate relansa (şi salva) proiectul comun după aventura Brexit şi criza refugiaţilor. “Unitatea nu înseamnă uniformitate” a declarat preşedintele Franţei, gazda recentei întâlniri de la Versailles. Spre cine să ne îndreptăm atenţia pentru a afla ce se întâmplă cu România în această situaţie? Evident spre liderii majori ai ţării în care trăim. Preşedintele Johannis spune că românii nu trebuie să-şi facă griji că ţara s-ar putea trezi aruncată oficial la periferia Uniunii Europene. “Nu suntem la finalul ci la începutul ei”. Parcă îţi vine inima la loc. Cu condiţia să crezi în gândurile, afirmaţiile omului de la Cotroceni. Cum limbajul diplomatic are capcanele lui jurnaliştii îşi asumă riscul iscodirii. Dacă am da crezare lui Johannis, ar trebui să ne culcăm pe o ureche. Şi totuşi, cum se explică graba cu care Comisia Europeană a anunţat cele cinci viteze pentru Uniunea Europeană? De ce s-au grăbit liderii amintiţi mai sus să se întâlnească la Versailles pentru a afirma că sunt pentru o Europă cu două viteze? Cum se explică respingerea fermă a ţărilor din Grupul de la Vişegrad a scenariului unei Europe cu mai multe viteze? Suntem liniştiţi pentru că mai este timp pentru a finaliza reaşezarea Europei. În politica de acest gen niciodată nu poţi lăsa evenimentele pe seama timpului. După ştirile auzite s-ar părea că lucrurile au fost tranşate. Acum doar se coafează noua statuie. Contrar celor afirmate de preşedintele nostru, liderii marilor puteri europene au tot interesul să grăbească transformarea Uniunii Europene. Deoarece se apropie alegerile din Olanda, Franţa, Germania şi posibile anticipate în Italia. Cu alt prilej, domnul Johannis a fost mult mai ferm în analiză: “Europa cu mai multe viteze ar putea duce al dezintegrarea proiectului european”. Ministrul Afacerilor Europene al României a declarat că ţara noastră nu poate susţine o Uniune Europeană cu cercuri concentrice şi viteze multiple. Premierul a mers pe aceeaşi linie. Numai că, a spus un europarlamentar român, vocea României nu prea are susţinere. România, un partener model al Uniunii Europene s-ar putea alege cu “aura romantică” a protestelor din Piaţa Victoriei. Care s-au bucurat de mare apreciere din partea presei străine, dar şi a unor lideri europeni. O probă serioasă de libertate şi democraţie, ni s-a spus. Politica europeană a vitezelor nu prea rimează cu romantismul. Am fost arătaţi cu degetul ca fiind ţară coruptă. Liderii actuali ai ţării prezintă România ca o ţară coruptă. Spusele lor au fost adunate cu destoinicie şi puse textual în rapoartele de la Bruxelles de specialişti care nu prea ne cunosc ţara. Profesorul Marga referindu-se la impasul Uniunii Europene la rubrica România, are o observaţie de ţinut minte: “Cercul vicios creat – responsabili nepregătiţi, declară ţara coruptă, iar cei din afară cred, în mod greşit, că fac un serviciu ţării repetându-le simplismele – generează mari pagube”. Cu toată încrederea de ultimă oră care vor să ne-o insufle de la preşedinte la premier, România este legată serios de ultimele locuri de pe Continent. Da, calitatea reprezentanţilor noştri la Bruxelles şi în alte locuri este precară într-un moment de opţiuni cruciale. Spune profesorul că după cei care s-au străduit să integreze România în Uniunea Europeană au urmat pesonaje “de un amatorism organizat, ai cărei exponenţi se agită acum debusolaţi în faţa viitorului”. Noi practicăm încrederea. Liderul partidului aflat la guvernare în Polonia a spus că o “Europa cu mai multe viteze va conduce la lichidarea de facto a actualei Uniuni Europene”. La întâlnirea de la Roma – 25 martie – vor fi luate decizii radicale. Cum spuneam, poate sunt luate. Să nu fim cumva un jucător de rezervă cu acte în regulă. Prieteni, prea multă vrajbă internă strică în timp ce unele ţări fac noua politică europeană. Care se poate resimţi şi pe Uliţa Bisericii din satul meu.
