România a implementat, încă de prin 2004, sistemul fiscal de tip declarativ, acela potrivit căruia contribuabililor le revine sarcina să-şi calculeze şi înregistreze, să declare şi să plătească impozitele şi taxele către stat. ANAF-ului îi revine rolul de control asupra realităţii şi corectitudinii operaţiunilor executate de plătitorii de biruri. Dacă ar fi să facem o comparaţie asupra gradului de încărcare cu sarcini, pe schema de mai sus, în totalul operaţiunilor alocate sistemului de ”tip declarativ” contribuabililor le revin cam 65%, iar ANAF-ului diferenţa de 35%.
Dar ăsta nu-i bai, aşa se fac lucrurile şi pe la marile cănţălarii, în aşa-zisă lume civilizată. Necazul îi altul şi se referă la atitudinea fiscarăşilor faţă de contribuabili, în cadrul operaţiunii de inspecţie fiscală. Concret, inspectorul fiscal se simte superior(!) contribuabilului, ”mai superior”, şi, în multe cazuri, îi vorbeşte acestuia de la înălţimea funcţiei sale, uitând cu desăvârşire că leafa bună (chiar că-i bună!) şi-o încasează din truda amărâţilor de contribuabili. Ar fi minunat dacă viitoarea Lege a prevenţiei ar ţine seama şi de aceste aspecte care vizează atitudinea într-o stare de normalitate!
Să zicem că aceste carenţe de comportament ţin de educaţia indivizilor, de pregătirea lor profesională, de modul în care sunt instruiţi de către şefii lor, de etica profesională mult trâmbiţată care, în treacăt fie spus, nu este altceva decât un amalgam de fraze pompoase puse într-o carte, aşa ca să fie…Dar altu-i subiectul acestui material: planul de încasări! Nu, nu-i o greşeală! Există un plan de evaziune fiscală, plan care se defalcă pe fiecare inspector fiscal în parte şi trebuie musai să fie împlinit.
În contrapunere cu planul, sistemul de ”tip declarativ” se află sub auspiciile conformării voluntare, având ca deziderat sporirea civismului fiscal. Acest sistem, în toate statele în care se practică, recunoaşte raporturile de echitate şi egalitate reciprocă în relaţiile fiscale dintre stat şi cetăţenii săi. Or, în clipa în care se defineşte o sarcină de evaziune fiscală (!), se anulează – de drept şi de facto – principiul care guvernează sistemul. Un sistem fără de principii, carevasăzică nu există! Mai mult, prezumţia de corectitudine şi onestitate dispare. Înainte de a fi controlaţi, contribuabilii sunt stigmatizaţi ca fiind evazionişti. Prin planificarea evaziunii fiscale(!), dispar contribuabilii oneşti, rămân doar evazioniştii. Această practică este un ”atentat” la principiului echităţii în materie fiscală.
Am putea polemiza pe această temă, dar… Spre exemplu, în administrarea fiscului din Maramureş există un număr de 15.230 mici contribuabili (cei mijlocii aparţin de regiunea Cluj, iar cei mari de Bucureşti). Controlul fiscal exercitat la aceştia se realizează cu 49 de inspectori. Fiecărui inspector i s-a stabilit un plan de evaziune, care va fi depistată şi stabilită prin decizii de impunere, de 3,5 milioane lei/an, ceea ce înseamnă că funcţionarii vor trebui să aducă suplimentar faţă de ce au declarat contribuabilii 171,5 milioane lei/an. Într-un an sunt controlaţi aproximativ 4.000 de mici contribuabili. Aşa că, unui contribuabil ce urmează a fi controlat, îi revine în medie suma de 43.000 lei. Mare-i grădina şi mulţi sar gardul!
În raport de maramureşeni, inspectorii din judeţele Cluj şi Bihor vor trebui să aducă în plus la bugetul de stat într-un an câte 4 milioane lei fiecare. De, este vorba despre judeţe mai bogate! Din această perspectivă, n-ar trebui să ne mire prea tare atitudinea inspectorilor care ”trebuie să-şi facă planul”. Această practică ar putea explica, în multe situaţii, de ce se ”forţează” legea. În deciziile de impunere se scriu sume importante, care urmează apoi a fi contestate de către contribuabili, trecute prin instanţele de contencios, cu avocaţi, cu experţi şi cu mulţi bani cheltuiţi. Să nu mai vorbim de timpul consumat. Ce mare drag am mai prins de plan! Poate facem şi unul cincinal, pe care să-l îndeplinim în 4 ani!
Conf. univ. dr. ec. Vasile BÎRLE
Pentru mai multe analize marca Prodatacons, urmăriţi paginile economice ale cotidianului „Graiul Maramureşului”, accesaţi http://www.prodatacons.ro sau vizitaţi pagina oficială de Facebook Prodatacons.
