Gestionarea deşeurilor menajere este o problemă la nivel de judeţ, însă fiecare comunitate în parte se loveşte de diferite neajunsuri când vine vorba despre gunoiul menajer. În comuna Rozavlea, spre exemplu, primăria nu încasează de la populaţie pentru acest serviciu cât trebuie să plătească la agentul economic ce execută salubrizarea localităţii. Mai mult, primarul nu vede cu ochi buni nici pe viitor colectarea deşeurilor.
În acest moment, administraţia locală din Rozavlea plăteşte aproape jumătate din sumă în locul rău-platnicilor, sau a celor care nu au contract încheiat pentru serviciul de salubrizare. Vasile Mîrza, primarul comunei ne-a explicat: „Deşeurile menajere din comună le colectează societatea Herodot, odată pe săptămână şi le transportă pe groapa provizorie de la Sighetu Marmaţiei. Plata o facem în funcţie de tonă. Localnicii vin şi plătesc taxa de salubritate la primărie, după care noi virăm banii agentului economic. Însă un lucru este cert: nu încasăm de la populaţie cât trebuie să plătim agentului economic. Cred că circa 40% din suma plătită rebuie să o acoperim noi. Unii stau pe nişte văi greu accesibile unde nu ajung maşinile, aşa că aceia nu plătesc.
Mai sunt şi cei din categoria care beneficiază de aceste servicii de salubrizare, dar nu plătesc. Problema ce va apare când se va finaliza SMID-ul este însă alta: operatorul va avea contract individual cu fiecare gospodărie, dar dacă omul nu va plăti, operatorul nu-i va ridica gunoiul şi atunci ce se va întâmpla? Omul îl va duce şi-l va arunca la râu, cum s-a dus acum câteva zeci de ani. Ar trebui şi cetăţenii conştientizaţi, sau găsite resurse financiare să-i acoperi, că oricum nu vor plăti toţi. Şi acum, noi le-am trimis somaţii datornicilor, dar dacă nu au de unde plăti, ce faci?! Te duci să le pui sechestru pe vacă, pe porc?! E foarte greu să faci executări silite, mai ales la ţară. Omul nu are o sursă de venit. Ca să nu mai vorbesc că trebuie mandat. În prezent, noi ne cam cunoaştem oamenii din comună şi mai acoperim noi sumele, dar când vor fi contracte individuale, ce vor face? Operatorul nu le va ridica gunoiul, oamenii vor trebui să ducă undeva gunoiul, aşa că îl vor arunca pe malurile râului Iza. Chiar nu ştiu ce va fi…”.
Depozitul de la Fărcaşa nu va rezolva problema deşeurilor în totalitate
Nici după ce depozitul ecologic de la Sârbi-Fărcaşa va deveni funcţional, nu se va rezolva problema în ansamblul ei, mai spune primarul.
„Faptul că e singurul depozit la Fărcaşa, vă daţi seama ce înseamnă asta, adică vreo 150 de km până acolo, ce costuri vor fi cu transportul şi nu ştiu cine va plăti toate astea! După părerea mea, mai bine se făceau câteva depozite mai mici, regionale, fiecare să-şi gestioneze singur cantitatea de deşeuri. Dacă se făcea aşa, erau deja funcţionale acele depozite. Soluţiile tehnice pentru a scăpa de gunoaie sunt foarte multe în ziua de azi, deci aceste depozite regionale ar fi avut de unde alege soluţia pe care să o aplice. Se poate produce energie electrică din gunoaie, energie termică etc. Se puteau face depozite exact în localităţile unde au fost înainte: la Sighet, Târgu Lăpuş, Vişeu, Şomcuta Mare. Iniţial erau prevăzute două depozite, unul în zona Baia Mare, iar celălalt în zona Maramureşului istoric. Noi, comuna Rozavlea, ne-am oferit să punem atunci la dispoziţie un amplasament. S-a votat în Consiliul local în unanimitate propunerea. Au venit şi au făcut studii geo, de mediu, practic toate studiile necesare, monitorizat totul de la Cluj şi au ieşit bine. Zona respectivă era izolată, fără a afecta pe nimeni, dar la proximitate cu administrativ Bogdan-Vodă. Primarul de acolo nu a fost, însă, de acord cu ideea, a mai influenţat şi cetăţenii, aşa că s-au revoltat. Aşa că s-a abandonat ideea. Deci, bine a fost gândit iniţial proiectul cu două depozite ecologice, că geografic judeţul e împărţit în două. Acum, dacă va deveni funcţional depozitul de la Fărcaşa, gândiţi-vă numai să mergi de la Borşa cu gunoiul, cum treci iarna Gutinul? Dacă se blochează o săptămână Gutinul, ce faci?! Stau maşinile cu gunoi încolonate?! Am fost şi într-o vizită în Belgia la mai multe centre de colectare a deşeurilor menajere şi chiar m-au impresionat prin soluţiile alese acolo”.
