Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din Sighetu Marmaţiei va fi restructurat. Oficialii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş (DGASPC) şi-au propus pentru acest an să încheie parteneriate cu unităţile administrativ teritoriale pentru deschiderea unor noi centre de recuperare destinate acestei categorii de persoane. Pe de altă parte, planul pentru 2018 include reabilitarea şi modernizarea mai multor centre din subordinea instituţiei. Totul este însă condiţionat de banii care vor veni de la Consiliul Judeţean Maramureş.
Restructurare de centru
Directorul executiv al DGASPC Maramureş, Alina Coste Mădăras (foto) a declarat că: „Ne gândim să restructurăm un centru de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap din Sighetu Marmaţiei. Ca primă măsură ne propunem să deschidem Centrul de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu handicap de pe strada Tinei. Aceasta presupune fie angajarea de personal, fie externalizarea acestui serviciu. Ne vom gândi care variantă este mai bună. Avem 130 de persoane, sunt şi persoane vârstnice, condiţia e deţinerea unui certificat de încadrare într-un grad de handicap. O parte din persoane vor rămâne în centru pentru că acesta va trebui să aibă la o capacitate de 70 de locuri, pentru restul ne gândim la soluţia centrelor mici, centre de recuperare şi reabilitare unde vor fi îngrijite maximum 12 persoane”, a punctat directorul executiv al DGASPC Maramureş, Alina Coste Mădăras.
Reabilitări de clădiri
Tot pentru 2018, reprezentanţii DGASPC îşi doresc reabilitarea şi modernizarea clădirii şi curţii interioare a Centrului de Primire în Regim de Urgenţă din Baia Mare. Reparaţii se vor face însă şi la alte unităţi aflate în subordinea instituţiei judeţene. Pe de altă parte, în 2018 vor continua colaborările cu organizaţiile neguvernamentale, astfel încât tinerilor şi copiilor din aceste locuri să le fie asigurate condiţii cât mai bune. Un sprijin aparte este din partea Fundaţiei Hope an Homes for Children şi a Asociaţiei ASSOC. Colaborări există între DGASPC şi fundaţii italiene care contribuie la modernizări şi la dotări cu mobilier. Astfel, SOS Bambini a contribuit anul trecut la modernizarea centrului de pe Valea Roşie, iar pentru acest an şi-a propus dotarea cu mobilier la casa de pe strada Griviţei nr.44. De asemenea, Rotaract a strâns bani din donaţii în cadrul unui bal caritabil, sumele ajungând la Casa de tip Familial de pe strada Griviţei nr. 37, iar anul acesta este avută în vedere casa de pe Griviţei nr. 44.
Sprijin pentru copiii instituţionalizaţi
În acelaşi timp, în planurile DGASPC mai figurează derularea unei campanii de informare privind procedura adopţiei. Astfel, se vor organiza campanii de mediatizare pe această temă în vederea creşterii numărului adopţiilor. O atenţie specială va fi acordată şi promovării unei imagini pozitive a persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, vor fi organizate şi promovate, în parteneriat cu instituţii abilitate, programe şi activităţi de prevenire sau diminuare a factorilor care determină tulburări comportamentale: prevenirea consumului de alcool, tutun, droguri; prevenirea violenţei, agresivităţii şi a comportamentelor delicvente. În plus, conducerea DGASPC a punctat că o prioritate este şi întărirea colaborării cu primăriile şi cu Serviciile de Asistenţă Socială, pentru ca micuţii abandonaţi să ajungă mai degrabă în familii decât în centrele rezidenţiale.
Alina Coste Mădăras a mai spus: „Unul dintre obiective face referire la promovarea alternativelor de tip familial şi instituţionalizarea copiilor în sistem rezidenţial. Aşa cum ştim, măsurile de protecţie specială sunt măsuri cu caracter temporar. Considerăm că locul fiecărui copil este în familia naturală. Dacă nu se poate, în familia extinsă, respectiv bunici, mătuşi sau alte rudenii. De aceea o prioritate a instituţiei noastre va fi întărirea relaţiilor de colaborare cu SPAS-urile şi cu reprezentanţi ai UAT-urilor în vederea îngrijirii copiilor în familia naturală sau extinsă. Vom continua parteneriatele cu ONG-urile care sprijină atât copiii, cât şi familiile aflate în dificultate. Totodată, vom încerca să extindem reţeaua de asistenţi maternali pentru ca ultima alternativă să fie pentru copil intrarea în sistem pe componenta rezidenţială. Dorim ca fiecare copil să beneficieze de plasament la asistent maternal atunci când nu poate fi plasat în familia extinsă”, a precizat Alina Coste-Mădăras.
Nu va fi omis nici personalul din sistem pentru care vor fi derulate activităţi de formare profesională, perfecţionare şi sesiuni de comunicare şi consultare.
