Rînduieli liturgice speciale în Postul Mare (I)

0
268

În perioada Postului Mare, trebuie să remarcăm particularităţile anumitor zile, subliniază pr. can Emil Gîrboan, protopopul greco-catolic de Baia Mare, în acest timp de har – menit să ne apropie mai mult de Dumnezeu – Biserica întărindu-ne spiritual prin celebrări specifice.
„De pildă, prima sâmbătă a Postului Mare este numită Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron şi nu se referă la sărbătorirea din calendar a sfântului, care este în 17 februarie, ci la „minunea colivelor” săvârşită de el în Postul Mare, următoarele trei sâmbete fiind dedicate pomenirii nominale a celor răposaţi. În sâmbetele respective, în mod special, credincioşii sunt invitaţi să facă o jertfă personală pentru cei dragi adormiţi, participând la aceste slujbe. De asemenea, sâmbăta a V-a a Postului Mare este Sâmbăta Acatistului Născătoarei de Dumnezeu, sărbătorire instituită ca urmare a eliberării miraculoase a Constantinopolului de sub asediul perşilor, în anul 626. Se pare că imnul a fost compus de patriarhul Serghie, înainte de 626, într-o vreme fiind chiar Imnul cetăţii Constantinopol”, explică părintele protopop Emil Gîrboan. Duminicile Postului Mare sunt, de asemenea, caracterizate de rânduieli liturgice speciale. „În primele cinci duminici se celebrează Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în Joia şi Sâmbăta Mare, de asemenea, se oficiază Liturghia Sfântului Vasile unită cu Vecernia. Deosebirile principale dintre Liturghia Sfântului Vasile şi cea a Sfântului Ioan Gurã de Aur constă în conţinutul rugăciunilor rostite de preot şi, mai ales, a rugăciunii centrale – anafora liturgică – prin care se aduce sfânta Jertfă. Prima Duminică din Postul Mare, numită, până în secolul al XI-lea a Proorocilor Moise, Aaron, David şi Samuel, apare astăzi în calendare ca Duminica Ortodoxiei sau a Dreptei Credinţe, fiind o sărbătoare instituită de patriarhul Metodie la 11 martie 843 în amintirea victoriei asupra iconoclasmului şi restabilirii cultului icoanelor în Constantinopol. În această zi, în anumite comunităţi se fac procesiuni cu icoane. Apoi, urmează Duminica a II-a din Postul Mare care, în trecut, era numită a Fiului Risipitor. În prezent, la liturghie se citeşte despre vindecarea slăbănogului din Capernaum, din Evanghelia după Marcu, cap. 2, v. 1-12. Pomenirea, în această zi, a Sfântului Grigore Palamas ca apărător al isihasmului are o importanţă spirituală profundă pentru timpul postului pentru că îndreaptă inimile credincioşilor spre asceză. Duminica a III-a din Postului Mare, a Sfintei Cruci, era în trecut a Vameşului pentru că prăznuirea Sfintei Cruci se făcea miercuri, în săptămâna a IV-a, la jumătatea Postului Mare. În Sinaxarul din Triod citim: „Deoarece Crucea se numeşte şi este pomul vieţii, iar acel pom a fost sădit în mijlocul raiului, în Eden, în chip potrivit şi dumnezeieştii Părinţi l-au sădit pe acesta în mijlocul postului”. Fiind o sărbătoare foarte iubită de credincioşi, chiar dacă Duminica a III-a este puţin înainte de jumătatea Postului, Biserica a decis mutarea ei în această duminică. Mult mai „integrată” din punct de vedere spiritual în Postul Paştelui este pomenirea Sfântului Ioan Scărarul în Duminica a IV-a şi a Sfintei Maria Egipteanca în Duminica a V-a care aveau iniţial alte denumiri şi o istorie diferită de celelalte duminici ale Postului Mare. Mai mulţi liturgişti consideră că celebrarea în forma actuală a acestor duminici are legătură cu vechea practică conform căreia, în zilele de peste săptămână din perioada Triodului, nu se făcea pomenirea sfinţilor, amintirea lor fiind comutată pe ziua de sâmbătă, iar cei mai importanţi fiind pomeniţi duminică. Sfinţii Ioan Scărarul şi Maria Egipteanca au date fixe de prăznuire în calendar, 30 martie, respectiv 1 aprilie, dar pentru că pomenirea lor nu era posibilă în timpul săptămânii, a fost rânduită în aceste duminici speciale. În contextul unei interpretări spirituale, putem afirma că cei doi sfinţi ne întăresc şi ne luminează în această perioadă a Postului – sfântul Ioan prin lucrarea sa „Scara”, iar Cuvioasa Maria Egipteanca prin viaţa sa”, expune pr. can Emil Gîrboan, protopopul greco-catolic de Baia Mare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.