La clasa a V-a (în ultima tură de licitaţii), s-au tipărit 25 de titluri din 108, în 2,5 milioane de exemplare, cu 25 milioane lei.
În 2018, s-au făcut 119 titluri noi, din care majoritatea alternative la trunchiul comun, în 3,2 milioane de exemplare, cu 28 milioane lei (adică de 5 ori mai multe titluri, cu aproape aceiaşi bani). Majoritatea (peste 80%) au fost livrate înainte de începutul anului şcolar. Pentru câteva titluri, s-a încheiat evaluarea abia în 4 septembrie, pentru că manuscrisele s-au depus abia în august, de aceea au ajuns mai târziu în şcoli.
S-au realizat manuale în 9 limbi ale minorităţilor naţionale (slovacă, germană, sârbă, croată, rromani, rusă, ucraineană, maghiară, turcă), în situaţia în care unele dintre ele nu mai existau pe băncile elevilor, ca titluri, de 20 de ani.
„Reţeta” mafiei manualelor era următoarea: să fie contestaţii la licitaţii, pentru ca părinţii şi elevii să cumpere auxiliare după ce începe anul şcolar. Un cost aproximativ pentru o clasă la nivel naţional, 170.000 de elevi care cumpără auxiliare anual de 50 euro înseamnă 8,5 milioane euro. Dacă înmulţim cu 5 clase (CP, I, II, III, IV) înseamnă 42,5 milioane de euro anual pentru ciclul primar. Sunt bani NEFISCALIZAŢI şi comisioane în sistemul de învăţământ prin tentaculele „baronilor” manualelor. Informaţii de la Liviu Marian Pop. (g.d.)
