Federația „Solidaritatea Sanitară” publică rezultatele studiului pe tema Impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, obținute în cadrul unei cercetări bazată pe un chestionar ce a evaluat percepția salariaților. Dintre cele mai importante informații oferite de studiu fac parte estimarea procentului/numărului de lucrători infectați, tabloul efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate.
Principalele concluzii:
Cca. 10% dintre respondenți au indicat că au fost deja infectați SARS-CoV-2. Procentul este în cea mai mare măsură aplicabil medicilor și, mai ales, asistentelor medicale. În măsura în care acesta este procentul real al lucrătorilor din sănătate care au fost infectați, am ajunge la un total de cca. 30.000 de lucrători care au fost deja infectați SARS-CoV-2, în loc de 6.300 (numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați). Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectați și au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale.
18,2% dintre respondenții (113) care au declarat că au fost infectați au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19. Cca. 28% dintre respondenți au indicat că nu au fost testați SARS-CoV-2; doar cca. 36% dintre respondenți afirmă că au fost testați ori de câte ori a fost nevoie. Cca. 22% dintre respondenți consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranța și protecția salariaților sunt insuficiente iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente; doar cca. 31% apreciază că sunt suficiente. Disconfortul accentuat (cca. 73%), creșterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) și îngreunarea comunicării cu pacienții (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecție. Din punctul de vedere al amenințărilor la adresa sănătății personale cca. 55% dintre respondenți au indicat că echipamentul individual de protecție le generează deshidratare și 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului.
Ierarhia impactului pandemiei COVID-19 este următoarea: creșterea riscului profesional (cca 66%), înrăutățirea condițiilor de muncă (cca 54%), creșterea solicitărilor cognitive (cca. 52%), creșterea complexității activității profesionale (cca. 47%).
