Zilele acestea, gândurile ne poartă către cei care au înfăptuit Unirea cea Mare. Călătorim prin vreme către Băsești, aducându-l mai aproape de noi pe tribunul Unirii, George Pop de Băseşti. Să nu uităm că Băseștiul a fost, timp de trei decenii, punct de întâlnire a marilor personalităţi din Transilvania: Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Ioan Raţiu.
Facem un recurs la memorie despre bătrânul nației, așa cum a intrat în conștiința vremii George Pop de Băsești, unul dintre bărbații care au făcut posibilă măreața zi de 1 Decembrie. În Băsești, sub ”Teiul Unirii” s-au născut iniţiativele care au împlinit visele neamului românesc, într-o perioadă când românii din Transilvania se aflau într-o situaţie politică şi socială dezastruoasă. Ales în Parlamentul maghiar, George Pop de Băsești a dus o luptă aprigă pentru dezrobirea naţională timp de nouă ani. În 1887, prin conferinţa naţională la Sibiu, conducerea Partidului Naţional Român a întocmit un ”Memorandum” al românilor. Urma ca acesta să fie prezentat împăratului la Viena. „Bătrânul Nației”a făcut parte din delegaţia ”celor 300” şi în urma procesului intentat autorilor Memorandumului, Gheorghe Pop de Băseşti va fi condamnat la închisoare alături de alţi lideri ai românilor ardeleni.
La 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au participat 1.228 de delegaţi aleşi. Au fost prezenţi peste 100.000 de oameni. Ales în funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale, în cuvântul de deschidere, el spunea că: ”S-a realizat marele vis al lui Mihai Viteazul, unirea tuturor de-o limbă şi o lege într-un singur şi nedespărţit stat numit România”. A fost un act de voinţă, o faptă istorică a întregii naţiuni.
Visul unirii s-a înfăptuit, iar Gheorghe Pop de Băsești a trăit bucuria de a vedea că libertatea românilor a învins!
