Maramureșul are o populație romă în creștere. De fapt, România are o populație romă în creștere. Conform datelor statistice, recensământul din 1930 arăta o populație romă de 242.650 în România, iar la cel din 2022 aveam 621.573.
Așteptăm rezultatele acestui nou recensământ, dar așteptările sunt de o creștere clară. Vizibilă în populația satelor și orașelor din Maramureș. Chiar așa, cum stăm noi, Maramureșul? Conform Direcției Județene de Statistică, în 1930 erau 2.253 romi, în 1992 erau 6.701, iar în 2011 erau 12.211.
Înainte de a ajunge la ai noștri, subliniem clar că e departe de noi vreun sentiment împotrivă sau rasist.
“Antițigănismul reprezintă ostilitatea, prejudecata sau rasismul direcționate către romi. Romii constituie astăzi una dintre cele mai vulnerabile comunități din Europa și cea mai marginalizată, săracă și persecutată, fiind o țintă frecventă a discriminării și prejudecății populațiilor majoritare. Mai mult de 70% (aproximativ 8 milioane de oameni) din populația romă din Europa trăiește în sărăcie lucie, membrii săi fiind adesea marginalizați și victime ale abuzurilor și segregării rasiale, iar potrivit UNICEF doar 20% din copiii de etnie romă din estul Europei sunt înscriși la școala primară. The Economist a descris romii din Europa ca fiind la limita de jos a tuturor indicatorilor socio-economici: oamenii cei mai săraci, mai puțin angajați, mai puțin educați, cu durata de viață cea mai redusă, mai dependenți de ajutoare sociale, mai frecvent întemnițați și cei mai segregați.
România găzduiește actualmente cea mai numeroasă populație de romi din Europa și este a doua țară din lume în acest sens, după Turcia. Se estimează că trăiesc în jur de 2 milioane de romi în România, însă datele statistice reale sunt dificil de obținut, un procent semnificativ din populație refuzând să își declare apartenența etnică la ultimul recensământ, efectuat în 2011”.
În Maramureș avem mari comunități de romi în Baia Mare, Coltău, Ulmeni, Șomcuta Mare, Coroieni, Sighetu Marmației, Seini, Ardusat, Remetea Chioarului, cu populații între 500-1.000 de suflete.
De departe, cea mai amărâtă comunitate era odinioară cea din Ponorâta, comuna Coroieni, unde primarul Gavril Ropan ne vorbește deschis, direct, despre …evoluții.
“Există o evoluție a comunității, dar foarte lentă. Nu cred că nu se vede, Veniți aici și pe la ei de mult. Acum 10 ani nu se putea dialoga cu ei, mergeam cu polițiști. Avem acum peste 700 de locuitori la Ponorâta, au rețea de apă, tocmai le-am extins școala cu 6 săli de clasă și două de grădiniță. Și mai trebuie să extindem cu 4 săli! Gândiți-vă că acolo se nasc 45-50 de copii/an, iar în restul comunei, cu 4 sate, se nasc 10-15… Problemele cu ei s-au cam redus, dar a rămas o situaţie delicată, toamna, la culturi, trebuie s-o spun. Au plecat mulți în Occident, mai cu seamă în Franța, vin și pleacă. Din ce înțeleg eu, merg acolo pentru că Statul francez le dă 400 de euro lunar numai să trimită copilul la școală. Am fost și eu acolo, în Lille. Cu mai mulți primari din Europa de Est, bulgari, polonezi. Nu am tăcut… ne cer să-i integrăm, dar ei, Uniunea Europeană, nu mai au programe de integrare, finanțări. 
Eu cred că ȘCOALA este singura instituție ce poate ajuta la integrarea lor. Marele abandon școlar din țară e la ei, n-au sprijin acasă, n-au ce exemplu să ia. Copilul rom nu are caiet, teme, nu are cine să-l ajute. Pe când noi dăm lecții și în particular copiilor. Cum să nu abandoneze? Eu, în primul rând, aș condiționa alocațiile de prezența la școală. Pe loc. Apoi, trebuie să mă laud…în sfârșit am un absolvent de liceu, ieșit din școala de la Ponorâta, după 17 ani de existență a școlii! Sunt probleme și aici, e nepermis ca acel copil să plece de la școala 1-4 Ponorâta, să vină la școala din centru la Coroieni și să nu știe să-și scrie numele încă…” – ne spune Gavril Ropan, care a militat ani pentru un internat în care copiii romi să doarmă, ca să nu plece cu familia cu căruțele, și să frecventeze școala.
Și alte comunități de romi din Maramureș au fost dotate, au infrastructură, școli, grădinițe. Așteptăm cu nerăbdare să vedem rezultatele, în viață. De asemenea, așteptăm să vedem rezultatele recensământului din 2021-2022… deși exemplul Ardusatului, unde sunt trei străzi cu populație romă, dar, niciun rom declarat oficial, este îndeajuns de grăitor.
