A apărut numărul din luna septembrie al revistei de cultură „Nord Literar.” Care apare sub egida Consiliului Județean Maramureș și a Uniunii Scriitorilor din România. După cum v-am obișnuit în ultima vreme, consemnez în editorialul de astăzi evenimentul. În această lună de toamnă, în 22 septembrie 1938, s-a născut, în Berința, marele prozator și om de atitudine în rânduielile lumii noastre românești, academicianul Augustin Buzura. A fost alături de revistă de la începuturile ei. În acest număr, personalitatea scriitorului este privită dintr-un unghi inedit. Managerul revistei, doamna Dana Buzura-Gagniuc, în pagina de deschidere, ne oferă o ipostază a scriitorului, necunoscută de noi, despre frământările, viziunile și credința lui.
Autoarea ne spune că în urma lui Augustin Buzura a rămas un imens volum de caiete, manuscrise, corespondență, ciorne, note de jurnal. În premieră, parte dintre acestea văd lumina tiparului în revistă, sub semnătura Danei Buzura-Gagniuc. Fotografiile paginilor de jurnal au fost realizate de fiul scriitorului, Mihai Adrian Buzura. O notă din jurnalul scriitorului: „Nimeni nu-mi pune întrebările la care aș dori să răspund.” Da, o nouă fereastră spre laboratorul marelui prozator.
Poemul lunii septembrie este semnat de poetul Ion Dragoș. Criticul și istoricul clujean, Constantin Cubleșan, face portretul liric al poetului maramureșean Gheorghe Pop. Criticul și istoricul literar Săluc Horvat ne semnalează documentatul studiu al profesorului Mircea Popa, intitulat „Aproapele de departe”, despre exilul și diaspora românească. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut publică a doua parte din dialogul cu cărturarul Nicolae Gheran, un apropiat al revistei noastre. La rubrica Orfeu, care dă tonul liric al revistei, publică poezie Doina Uricariu, acum stabilită la New York, un nume de rezonanță al poeziei și criticii contemporane. Scriitorul Ovidiu Pecican surprinde în ipostaze valorice creația plastică a Suzanei Fântânariu și drumul expozițiilor sale prin lume. Scriitorul Menuț Maximinian ne prezintă „Cartea cu delfini,” o amplă convorbire a Serinelei Ghițeanu cu Ana Blandiana.
Revista aduce un omagiu poetei Ioana Ileana Ștețco (1952-2022), publicând un fragment dintr-un poem inedit și un substanțial eseu despre poezia regretatei autoare, semnat de criticul literar Delia Muntean, surprinzând insomniile păsării de piatră. Un dialog cu multe idei profunde despre literatură poartă poetul Echim Vancea cu scriitorul Adrian Alui Gheorghe, care afirmă, în cunoștință de fapt, că literatura devine destin atunci când destinul devine literatură. Este doar prima parte din interviu, continuarea în numărul din octombrie al revistei.
Reportaje despre Mongolia publică Dan Rotaru. Două pagini de poezie ne oferă Dumitru Branc și Ciprian Coc. Ciprian, din Strâmbu Băiuț, cu drumuri spaniole, s-a afirmat în jurul revistei noastre. Criticul de film, profesorul Nicolae Weisz, își continuă rubrica cinefilă cu irizări eseistice. Eu mi-am amintit, printr-un interviu regăsit, de pictorul Mircea Hrișcă (1931-1988) un personaj pitoresc și talentat în Colonia Pictorilor din Baia Mare. Artistul plastic Mircea Bochiș ilustrează acest număr cu lucrări din creația pictorului Mircea Hrișcă. Raluca Hășmășan face o lectură în stil propriu a publicației semestriale a Bibliotecii județene „Petre Dulfu” Bibliotheca Septentrionalis. Iuliana-Andrea Pop scrie despre jocuri, matematică și posibilități în lirica regretatului Ioan Hada.
I-am adus o litanie prozatorului Valeriu Sabău, plecat la începutul lunii septembrie dintre noi. Neobositul Lucian Perța trimite peste Ocean semnale parodice Doinei Uricariu. Poeta Lucia Ileana Pop, născută în Desești, acum trăitoare în Italia, traduce din poeta Anna Lombardo. Revista poate fi cumpărată la unele chioșcuri din Baia Mare. Așteptăm și alți doritori, difuzori care să apropie revista de cititori. A nu se uita că este prima revistă de cultură din istoria Maramureșului. Reverență inițiatorilor ei, în special criticului și istoricului literar Săluc Horvat, care a fost la cârma ei aproape două decenii.
