Vulnerabilii, o nouă categorie socială

0
112

Așa rezultă din declarațiile ministrului Budăi, responsabil cu munca și protecția socială. Formată din subcategorii ce cuprind pensionarii cu pensii mici, angajații din mediul privat cu salariul minim pe economie, beneficiarii fără număr de ajutoare sociale și alte pături sociale, categoria are nevoie de protecție. Ministrul mai spune că din subcategoria pensionarilor fac parte bunicii și părinții noștri, care în vremurile de azi o duc greu și nu pot fi lăsați de izbeliște. Da, numai că ministrul și cei care seară de seară îl acompaniază la TV comentează doar partea finală a unui fenomen controversat, confuz și dăunător societății. Pentru eliminarea speculațiilor și înțelegerea corectă a situației este nevoie de câteva precizări bazate pe adevăruri și realități concrete. Statutul de vulnerabil are origini în regimul trecut și în anii democrației din zilele noastre. El trebuie înțeles și asumat de toți membrii, indiferent din ce subcategorie facă parte. În cazul tuturor pensionarilor e bine de știut că mărimea pensiilor depinde de procentul participării la fondul constituit legal în anii munciți. În condiții normale, nu speciale și necinstite, salariile mici, contribuția pe măsura lor și anii de muncă puțini, la bătrânețe, nu pot aduce pensii mari. În regimul comunist, cu excepția angajaților din structurile de forță ale statului, armata și ramurile industriei cu condiții grele de muncă, în general salariile au fost mici, dar echilibrate și diferențiate pe baza unor criterii bine stabilite. Principiul contributivită­ții a intrat în vigoare după 1970 și încă ani buni postrevoluție nu a suferit modificări însemnate. Excepție fac agricultorii din fostele CAP-uri, a căror muncă a fost răsplătită în cereale și ceva bănuți. În cazul subcategoriei vorbim de ajutoare sociale, nu de pensii. Cooperatorii la un fond de pensii nu au contribuit, deoarece el nu a existat. Situație asemănătoare au micii meseriași și meșteșugari, singurii privați ai vremurilor comuniste. Pentru a-și asigura o pensie, deși au cotizat lunar la asociațiile de breaslă, tot vulnerabili au ajuns. Cotizație mare sau mică, pensie după buget, coane Fănică! Norocul statului este că persoanele din subcategoriile menționate sunt tot mai puține, iar cei plecați în altă lume nu au nevoie de protecție socială. Prea bine nu o duc nici o parte a pensionarilor proveniți din sistemul bugetar. La stat salariile s-au majorat doar în ultimii ani, iar bugetarii pensionați la limita de vârstă în urmă cu mai mulți ani au pierdut trenul majorărilor discutabile. Colegii de breaslă pensionați recent în aceleași condiții (studii, vechime, grade didactice, sporuri etc) au pensie cu mult mai mare decât mine. Ba unii s-au făcut și doctori, în ce fel de științe nu am habar. Nu sunt invidios, dar nici comparațiile și întrebările retorice de genul de ce unii au pensii mai mari sau mai mici decât alții nu rezolvă problema. Oricum, situația ajutoarelor acordate la nes­fârșit este greșită, încurajează nemunca și pe lângă cele existente, deschide noi conflicte, dezechilibre și inechități sociale. Este anormal ca veniturile vulnerabililor, indiferent din ce subcategorie socială fac parte, să fie apropiate de ale pensionarilor, care pentru o pensie dobândită pe căi cinstite au muncit o viață întreagă. În viitor, statul va avea o mare problemă de rezolvat. Vorbim de angajații din mediul privat azi cu salariul minim pe economie, când vor ajunge la vârsta pensionării. Dacă economia nu se repune pe picioare, încât să asigure salarii și ulterior pensii decente, România, cu unele excepții, va deveni țara persoanelor vulnerabile. Pentru cei apți de muncă, dacă vor să trăiască mai bine în orașe și sate, este de lucru, dar trebuie căutat și pus mâna pe el. Statul cu mâna întinsă la mâna statului, pe bani împrumutați, miroase a umilință și sărăcie, întreținută cu bună știință de actuala guvernare. Deși alegerile vor fi la anul, promisiunile nesăbuite și populiste curg în valuri. Cei care continuă să ducă țara spre statutul de vulnerabilitate ar trebui trași la răspundere. Nu cred că justiția noastră este capabilă de fapte patriotice. Nici în faptul că noi suntem români și aici pe veci stăpâni. Propaganda țesută cu teorii idealiste, de prost gust ar fi cazul să înceteze.
prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.