Încă una! „Mocăniță cu trifoi / Pe traseu de Drum Rapid, la noi!”

7
1408

Privind de departe, ușor distanțat și cu iz de patriotism local, Mocănița e una și bună, cea de la Vișeu de pe Vaser. Obiectiv turistic major al Maramureșului. Mai ales dacă nu ești foarte familiarizat cu muntele, cu județul. Pentru că Mocănița a fost odinioară ceva firesc, normal, aproape omniprezent în diverse zone din Maramureș. Mai ales în cele cu exploatări forestiere. Am mai găsit una, în Maramureș, în loc neașteptat… la Ardusat, pe lângă Someș, pe viitorul traseu al presupus viitorului Drum Rapid Baia Mare – Vaja!

Teoretic, după definiție, Mocănița este numele generic al unui tren ce circulă pe cale ferată îngustă, în special în zone de munte. Evident că nu numai Maramureșul a avut, la acest moment mai sunt Mocănițe active, resuscitate, sau conservate ori distruse dar pregătite și plănuite a fi reabilitate. Una e în munții Apuseni, cale de 94 de kilometri, între Turda și Abrud. Acolo, locuitorilor li se zicea mocani, sunt șanse ca numele să vină de acolo. Închisă în 1998, are proiecte europene depuse pentru reabilitare și repornire. Pe calea ferată similară dintre Sibiu, Agnita și Sighișoara, pe valea Hârtibacului, închisă în 2001, este de asemenea proiect pentru repornire.

Mai este “Calea ferată minieră ardeleană”, de la Castelul Corvinilor cale de 12 kilometri spre o turnătorie, cale ferată care a fost distrusă, demontată, vândută. A mai fost una între Târgu Mureș și Praid. O alta încă activă, turistică, se află între Brad și Criscior, ea căra odinioară minereu și cărbune. O alta activă este la Sovata, de doar 12 kilometri. Și o alta activă la Moldovița, construită de un proprietar german de gatere în 1888.
Maramureșul are Mocănița de la Vișeu…dar a mai avut căi ferate înguste? Desigur, una cunoscută a fost cea de la actualul baraj Runcu, ce ducea din munți lemnul, pe valea Runcu, spre Sighet, pe ecartament îngust. E considerată a fi prima noastră cale ferată din Maramureș, datată 1883. O alta, similar, ducea spre Ocna Șugatag, cu siguranță pentru transportul sării, în vreme ce un terasament de gen mai există și dinspre Coștiui spre Rona și clar spre Sighet. În 1910 se construiește o altă cale ferată îngustă, tot spre Sighet dar dinspre Giulești-Valea Mare. În 1917, autoritățile maghiare construiesc rapid și cam cu greșeli o cale ferată de la Borșa spre Iacobeni, urgent desfiin­țată. Ea se află “îngropată” sub actualul drum național 18! În fine, la Ardusat, autoritatea locală făcând proiecte de drumuri agricole pentru AFIR, a redescoperit o cale ferată îngustă în câmp, paralelă cu Someșul, oarecum pe traseul schițat al viitorului Drum Rapid spre Satu Mare și Vaja / Ungaria. Primarul Ciprian Rus s-a interesat la CFR, l-a cerut și ar face drum, s-ar preta perfect. Terasamentul este vizibil de la limita cu vecinii sătmăreni Pomi spre podul de la Ardusat, ducea apoi spre Hideaga și Șomcuta Mare. Să nu uităm, deasupra se află capătul Culmii Codrului, probabil avea tot rol de transport forestier, odinioară.

7 COMENTARII

  1. Alta cale ferata ingusta despre care nu se cunosc prea multe este Tautii Magheraus – Baita – Ulmoasa. In alocuri se vad inca urmele terasamentului pe Google Earth.

    Calea ferata ingusta de la Razoare despre care efectiv nu se gaseste nicio informatie pe internet. In anul 2004 inca se putea vedea pe DN 18B (Baia Mare – Targu Lapus) un indicator rutier ce semnala ca urmeaza trecere cu calea ferata

    Alta: Ferneziu – Firiza – Cariera Blidari

    Reteaua de cai ferate inguste din sudul localitatii Sapanta

    Calea ferata ingusta dintre gara Baia Sprie si mina Baia Sprie

    Intr-o poza din 1943 facuta in spatele actualului restaurant Casa Crisan, apare in prim plan o cale ferata ingusta ce merge paralel cu raul Sasar

  2. Uite-asa arata un text interactiv. Am aflat de la Dvs de inca 2-3 foste cai ferate inguste, parasite sau conservate oarecum. Multumim pentru intervenții!

  3. Au fost multe, in zona Săpânța in unele locuri se vad terasamente și picioare de pod, între Răzoare, Baia Sprie si Baia Mare se mai vede vechiul terasament la Cufoaia, Cernești, Copalnic Mănăștur, Berinta, Cărpiniș,etc

  4. Linia spre Iacobeni, de la Borșa, a fost pe actualul traseu al DN 18, dar sinele au fost scoase și mutate, pe Valea Vaserului, nu ingropate sub actualul drum. Defapt mocanita de pe Valea Vaserului, folosește linia care era pe Borșa – Iacobeni. Deci a fost mutata, nu îngropată.

  5. De ce nu se refac? Și s-ar putea face din Baia Mare prin Baia Sprie, Casnic prin Viseu și Moisei la Borsa si până in Iacobeni o cale ferată. E important să treacă prin centrul localităților nu pe lângă localități și aproape numai pentru transport de pasageri, gen Rhätische Bahn (cale ferată îngustă, vezi multe video pe youtube). Ar fi Maramuresul ca Elveția. În Bucovina odinioară austriecii au construit căi ferată prin centrul localităților, lăsate paragină, dar urmele se vad și astăzi.

  6. A mai fost o cale ferată între Baia Mare și Târgu Lăpuș. Urmele acesteia se regăsesc în Satu Nou de Sus, traversandu-l pe diagonală.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.