Nichita Stănescu la Nord Literar

0
81

A apărut numărul dublu (noiembrie – decembrie) al revistei de cultură „Nord Literar”. Pe ecranul lunii decembrie este proiectat un eveniment trist al literaturii române, pe care revista îl consemnează. Este vorba despre trecerea în veșnicia poeziei românești, în urmă cu 40 de ani, 13 decembrie, 1983, a Poetului Nichita Stănescu, cel care a schimbat fața poeziei româ­nești contemporane. În semn de respect pentru opera lui Nichita, mi-am adus aminte de cele două călătorii ale poetului în Maramureș. După Seara de poezie de la Desești (19 octombrie 1979), Poetul a mai cutreierat câteva așezări din Maramureș. În acele zile a scris două poeme, pe care mi le-a dăruit.
Artistul plastic Mihai Olos le-a publicat, atunci, într-o antologie lirică județeană. Le-am reluat în acest număr din revistă pentru a marca momentul literaturii române, mai ales că poemele sunt izvorâte din seva lirică a Maramureșului. Că îmi spunea Nichita într-un interviu: „Maramureșul, după părerea mea, este unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, pe care am putut să le văd vreodată.” Dar să derulez sumarul revistei Nord Literar, editată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Criticul literar Irina Petraș se referă la cultura generală „care este mai importantă ca oricând, deoarece este greu de obținut”. Finul comentator al fenomenului liric actual, criticul literar Ion Papuc, scrie despre universul liric al lui Nicolae Scheianu, „un poet de o remarcabilă sensibilitate, care vine cu aplomb mare spre cititorii săi din viitor”.
Distinsul critic și istoric literar, Gheorghe Glodeanu, profund implicat în devenirea revistei, publică un excelent eseu despre vrăjitorie, pornind de la micul roman istoric al lui August Strindberg, de o teribilă forță epică, de un realism dur. Criticul literar Delia Muntean face un convingător portret liric poetului clujean Marcel Mureșeanu, la a 85-a aniversare, cel care „profitând de achizițiile ima­ginarului și ale bibliotecii, conferă un plus de substanță clipei, îi prelungește șederea”. Consacrata rubrică Orfeu este dedicată poetului din Israel, Adrian Grauenfels. Alături, parodia preacinstitului întru confrați, Lucian Perța. Vulcanicul critic și istoric literar, Ovidiu Pecican, continuă saga bănățeană, avându-l vector convingător pe scriitorul Florin Bănescu.
Gheorghe Pârja evocă personalitatea scriitorului basarabean Ion Druță, cu lumini și umbre, care a avut un rol esențial în promovarea alfabetului latin în Basarabia. S-a stins din viață la Moscova și a fost înhumat în așezarea natală, Soroca, după cum i-a fost dorința. Revista publică și un fragment din amplul poem Ruga Albă. Cel mai mare parodist al literaturii actuale, neobositul și inspiratul Lucian Perța, a împlinit 70 de ani. Eu am transmis spre istorie o corespondență din Regatul Parodiei, unde Lucian este suveran. Adică un personaj cu puține asemănări. Florian Copcea scrie cu aplicare despre ultima carte a regretatei colege Carmen Dărăbuș – Forme ale identității în literatura română.
Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei noastre, a fost la Sighetul Marmației, la celebrul Festival de Poezie, unde a fost cinstită memoria criticului literar Laurențiu Ulici, cu rădăcini paterne în Maramureș, cel care a fost mulți ani un stâlp al manifestărilor literare din Ținut. S-au rotunjit 80 de ani de la naștere, moment evocat de cei care i-au fost aproape multă vreme, scriitori din Maramureș și din țară.
Ramona Novicov face un portret plastic celei care este Zoe Vida Porumb, făptura țesută din lumină. Doina Uricariu, din New York, continuă analiza operei lui Bogdan Crețu. Distinsa Doamnă Ana Olos ne-o prezintă pe Mihaela Mudure, cu pașaportul pentru poezia lui Teofil Răchițeanu. Proza numărului este asigurată de talentatul scriitor Alexa Gavril Bâle, care în acest an a împlinit 60 de ani de viață. Colega Raluca Hăș­mă­șan scrie despre omul de cultură cu dublă vocație Elena Ilash. Adică artist plastic și poet. A fost premiată de revista noastră la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației. Monica D. Cândea ne aduce în atenție o valoroasă lucrare despre Brâncuși, semnată de Alexandru Buican.
Istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, comentează atmosfera Colocviilor „O insulă de latinitate într-o mare nelatină”. Etnograful Pamfil Bilțiu publică un document inedit despre activitatea politică a lui George Pop de Băsești. Scriitorul Ioan Nistor prezintă romanul lui Horia Liman, Scadența. Dalina Bădescu face o scurtă istorie a hărții, punând omul în centrul lumii. Resortul liric este asigurat de Gabriel Cojocaru. George Nicoară, Viorel Vasile Vișovan și Flaviu Mihali. Pagina de traduceri găzduiește poeme de Eugen D. Popin, timișorean din Germania. Așa a mai trecut un an literar și pentru revista noastră. Care a fost atentă la fenomenul literar maramureșean, național și din alte părți din lume.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.