Omul cetății… la ziua de naștere

0
326

Zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună, an de an – și sunt mulți ani – într-un domeniu cu arie foarte mare de cuprindere, cu perseverența demnă de cea mai întemeiată laudă, acest om se prezintă, aș spune, cu stoicism acolo unde știe că trebuie să dea cea mai temeinică informație celor ce o așteaptă ca pâinea caldă – editorialul ziarului ”Graiul Maramureșului”.
Am numit așadar omul cetă­ții – Gheorghe Pârja.
Consider ca și atâția alții că merită acest onorant titlu, neconfirmat însă oficial de autoritatea îndreptățită, însă faptele ziaristului, dascălului, poetului și scriitorului, a omului de cultură, maramureșeanului de muncă și de omenie, îl recomandă, îl impun. Omul de rând, cititorul, indiferent de treapta socială pe care se află, realizează adevăratul efort al autorului editorialului și-i pronunță numele, îi admiră puterea de muncă, neodihna pentru a aduce în fața publicului amploarea temelor cu problematica lor, importanța și efectele acestora pentru om și societate. Exprim părerea că multe din temele și subiectele abordate se pretează ba chiar impun analize și concluzii nu doar în mass-media, ci chiar în domenii precum educație, istorie, cultură, economie, abordări politice și altele.
Aprecierea și considerația mea față de omul Gheorghe Pârja se leagă inevitabil și de calitatea vieții sale. Concret, este vorba de educația primită de la părinți, dar mai mult pe mine m-a cucerit și mi-a regenerat simțămintele prin crearea cultului mama, a mamei Doca. Pentru mine mama Doca a devenit mama Gaftia, văduvă de război cu 5 copii orfani.
Sunt convins că însușirile mamei Doca: bunătate, bună credință, cinste, credință în Dumnezeu, respectul față de altul, munca neobosită moștenite de la părinți sau bunici, au fost transmise și se dovedesc astăzi în viața fiului său prin tot ce face.
Nu-i nici o laudă, e realitatea sigură și ea reprezintă mulțumirea fiului, respectul și omagiul acestuia pentru mama Doca. Dumnezeu rânduiește lucrurile așa cum trebuie.
La decesul mamei Doca, în decembrie 2016, în mesajul de condoleanțe al ”Scriitorilor din Maramureș”, se spunea: te-au iubit poeții și scriitorii care te-au cunoscut… și cei care numai au auzit de dumneata… Ai fost gazda maramureșeană adevărată împreună cu familia fiului tău… Spiritul și generozitatea voastră au depășit limita conformismului.
Personal am transmis atunci și afirm și acum: când moare mama, parcă totul se năruie, inclusiv cerul.
Mă rezum la atât despre omul cetății, Gheorghe Pârja, cerându-mi scuze. ”La mulți ani” cel tradițional și urarea ca împreună cu distinsa dv. soție (adevărat focar de cultură amândoi) să fiți mereu inepuizabili, în deplină sănătate.
Gheorghe NEAG

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.