A mai decedat o gară din Maramureş! Deşi duduie de activitate!

Iată un motiv de întristare. Ba două. Gara Săcel a fost oficial închisă, a rămas istorie. E haltă acum, doar s-a scris cu mâna cu vopsea, peste semnul vechi, Halta Săcel.
Ne-o confirmă primarul Gavril Dologa: “A fost înainte oficial haltă de mişcare, cu acar şi impegat, în ture. Acum este doar punct de oprire pe linia curentă. Şi da, în fundal, în depozitul vechi şi pe terenuri private se depozitează lemn pentru Schweikopfer. Au închiriat teren de la CFR şi de la oameni. Nu mai duc buştenii cu trenul, de mai mult de un an, dar cară cu TIR-urile spre Orăştie, Simeria, nu ştiu exact. Taie buştenii pe loc, la 3, 4, 5 metri. Pleacă 7-8 TIR-uri cu buşteni pe zi, aşa e!”
Am mers să vedem gara, odinioară legendară. Cei ce nu prindeau trenul de la Sighet spre Bucureşti sau chiar spre litoral, la Vişeul de Jos, apucau, dat fiind viteza mică pe calea ferată şi pe viaductele de pe ruta Vişeu-Valea Drăguiesii-Săcel, să mai prindă trenul la Săcel! Acum, e pustiu în gară. Totul e vechi, dar până mai ieri era şi funcţional, aşa cum era. Acum, e pustiu. Şi da, în fundal e activitate ca-ntr-o făbricuţă. Scule moderne taie buşteni pe loc, veniţi zi şi noapte. Ziua oficial, noaptea… Un TIR e încărcat şi pregătit să plece. Cu aurul verde al Maramureşului. Ştim că sună pompos, dar calculaţi dvs. 7 TIR-uri pe zi, de 30 de ani încoace… 76.650 de TIR-uri, da?
Vizavi de gară stă familia Moldovan. Doamna a lucrat în gară, iar soţul ei fusese chiar şef de gară.
”Nu mai e activitate de o lună, poate mai mult. Amu’ o pus semnul. S-o stricat şi asta ca tăte lucrurile în ţara asta. Da, lemnul tot mai pleacă, da’ nu cu trenul. Cu maşina, vin şi pleacă TIR-uri ziua şi noaptea. Pasageri mai vin, că pot urca pe tren şi le dă bilete pe tren. Vine cela’ de Bucureşti şi pleacă, mai unu”, ne spune doamna Moldovan.
Şi uite aşa, în timp ce Europa vrea să încurajeze transportul şi circulaţia feroviară, noi închidem gări. Un raport UE spune că nici la nivel European nu e simplu. Dar se vrea.
“Începând cu anul 2000, UE a investit 23,7 miliarde euro în infrastructura feroviară de mare viteză. Nu există un plan realist pe termen lung la nivelul UE pentru căile ferate de mare viteză, ci doar un sistem fragmentat și ineficace de linii naționale slab conectate, întrucât Comisia Europeană nu dispune de instrumente juridice sau de competențe pentru a obliga statele membre să construiască liniile așa cum s-a convenit. UE a acordat cofinanțare în valoare de 23,7 miliarde euro pentru sprijinirea investițiilor în infrastructura feroviară de mare viteză. În prezent, nu există o rețea feroviară de mare viteză europeană unică; se observă, în schimb, diferite modele operaționale în diferite state membre. De exemplu, există sisteme mixte de mare viteză (în Franța, Spania și Italia) și sisteme complet mixte de mare viteză (Germania, Austria și două tronsoane din Italia)” – scrie raportul de audit al Comisiei Europene.
Ca lungime a rețelelor de cale ferată, SUA conduce pe plan mondial cu 250.000 km, urmată de Rusia – 175.236 km, China – 124.000 etc. România se află pe locul 15 mondial, cu 22.298 kilometri, în 2008.