Da, pentru mine, așezarea istorică Săliștea de Sus este un reper al valorii, unde o energie intelectuală, demnă de toată lauda, continuă datele esențiale ale istoriei locului, ale Maramureșului. Într-un fel, cronicarii acestui timp știu unde se adună Cerul cu Pământul, unde muzica sferelor face adaos puterii cuvintelor. Numai așa îmi închipui că vremea de astăzi, sortită multor confuzii, la Săliștea de Sus cântă aria profundă a timpului identitar care nu a trecut, încă, de pe aceste meleaguri. Că este nevoie, zic eu, să știm de unde venim. Iar intelectualii din Săliștea de Sus răspund tocmai la această întrebare. Și răspund bine, apăsat și argumentat. O pildă exemplară este Simpozionul Național, care, 15 ani, a imprimat orașului spiritul academic al cercetării, al evaluării mersului vremii cu toate tulburările și înnoirile aduse societății.
Fiecare ediție a Simpozionului a fost însoțită de o publicație de anvergură, o cronică a comunicărilor prezentate la manifestare. Cine va avea curiozitatea să cerceteze aceste volume va întâlni nume de academicieni, doi președinți ai Academiei Române – Ionel Valentin Vlad și Ioan Aurel Pop, cercetători în varii domenii, profesori și scriitori. Cum am fost prezent la aproape toate lucrările Simpozionului, depun mărturie că spiritul științific a prevalat. Un mare merit al acestor nobile întâlniri a fost antrenarea inteligenței locului în lămurirea transformărilor care se petrec în Maramureș și care sunt prea puțin luate în seamă. Aici mi-a trecut dorul de marile cercetări sociologice inițiate în Maramureș de Dimitrie Gusti.
Am primit recent volumul „Cultură și Civilizație Românească în Maramureș”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2024. Cuprinde comunicările de la ediția a XV-a a Simpozionului, coordonat de neobositul profesor, poet Simion Iuga. Este tocmai ce spuneam în titlul acestui text: o cronică a evenimentelor, personalităților, a evocărilor, a cercetărilor etnologice, dar și a studiilor culturale. Din țară și Maramureș. Nu am cum să amintesc toate articolele și autorii din acest valoros volum. Dar un sumar îmi îngădui să fac. Se scrie despre Anul Iuliu Maniu, autori acad. Emil Burzo și profesorul Simion Iuga. O suită de articole evocatoare sunt dedicate academicianului Ionel Valentin Vlad, cu rădăcini maramureșene, la 80 de ani de la naștere. Semnează academicieni, profesori, cercetători. La secțiunea istorie sunt publicate articole bine documentate și argumentate.
Acad. Emil Burzo ni-l redă pe Gavril Man de Boiereni și rolul lui în Dieta de la Sibiu și Memorandumul din anul 1892. Teofil Ivanciuc evocă vremea cnezilor de Vișeu și regii sfinți ai Ungariei. Preotul dr. Vasile Iusco, protopop, ne urcă în Munții Țibleșului, unde s-a refugiat rezistența anticomunistă din Maramureș. Doamna profesoară dr. Maria Meze descrie atmosfera primenitoare din cadrul adunărilor generale ale Despărțământului județean Maramureș al ASTREI, în perioada interbelică. Profesoara dr. Ileana Zapca ne aduce în atenție anul 1944, când s-au rupt legăturile dintre românii și evreii din Săpânța. Sugestii extrem de incitante ne oferă universitarii clujeni Nicoleta David și Pompei Cocean, despre strategiile de dezvoltare a orașelor foarte mici, având ca studiu de caz Săliștea de Sus. Dr. Ilie Gherheș, în stilul lui sobru și devotat subiectelor de identitate, descifrează simbolul arhetipal precreștin al Mărțișorului, de sorginte daco-romană. Dr. Adelina Emilia Mihali a cercetat prenumele provenite din diminutive și hipocoristice.
Tandemul intelectual consacrat, prof. Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu, descifrează riturile, practicile magice și etnoiatria în păstoritul maramureșean. Prof. univ. dr. Nicolae Iuga ne oferă eseul despre partea întunecată a revoluțiilor culturale. Dr. Alexandru Leordean ne pune în legătură cu gândirea critică în abordarea viitorului. Preotul Dan-Ioan Sidău scrie un excelent eseu despre ipocrizie. Prof. Mihaela-Cristina Gherheș ne lămurește originile și educația doamnelor din Evul Mediu. Drd. Lazăr Năsui reconstituie o secvență importantă din perioada Imperiului Austriac, Diploma din 20 octombrie 1860. Profesorul Simion Bogâldea face o recapitulare a momentelor esențiale de la cea de-a 15 aniversare a Simpozionului săliștean, de anvergură națională. De unde se vede tocmai nivelul științific, cultural, pedagogic și academic al acestei manifestări de excepție, care poartă marca Săliștea de Sus.
Cine va citi volumele editate de profesorul și poetul Simion Iuga va avea revelația unui timp în care cultura a făcut din așezarea de pe Valea Izei un loc luminător. De aceea m-am declarat un prieten fundamental al orașului academic. Al așezării istorice cu multe reflexii lirice. Cinste făuritorilor de acum ai cronicii acestui loc minunat, care păstrează demnitatea voievodală: Simion, Nicolae, Dumitru, Ștefan, Simion… Și suita de Doamne cu rădăcini săliștene, care au ca har inteligența, căutarea și împlinirea în texte memorabile. Și Primăria orașului, mereu aproape de manifestări. Ave, Săliștea de Sus!
