Pe nedrept sînt considerați o parte a elevilor români, care anul trecut au participat la acest gen de testare, organizat pe plan internațional, în scopul evaluării diferitelor sisteme educaționale. Polemicile iscate, pe seama rezultatelor elevilor, au fost neîntemeiate și inoportune. Evaluarea prin teste PISA nu este compatibilă cu actualul sistem educațional, ce solicită în exces capacitatea de memorare a elevilor. În urmă cu mai mulți ani, cu un grup de liceeni, am încercat să rezolvăm un astfel de test. Cu greu am reușit să interconectăm cunoștințe de fizică, chimie și biologie, încît să le găsim o destinație practică. Testele PISA presupun răspunsuri bazate pe gîndirea logică, creativă, flexibilă și aptă pentru a face conexiuni între cunoștințe teoretice cu aplicații practice, ce aparțin disciplinelor din așa-numitul modul „științe”. Testele PISA evaluează dacă relația dintre teorie și practică este funcțională și măsura în care școala oferă tinerilor învățături utile și necesare pentru viață. Rezultatele testului au confirmat lipsa de coerență a relației cauză-efect, raportată la volumul imens de cunoștințe teoretice (balast informațional), vehiculat în școală și rezultatele modeste ale elevilor, obținute la evaluări. La număr de ore, disponibile, matematica, respectiv limba și literatura română sînt discipline favorizate în programul cadru al educației. La ele se adaugă și orele de meditații ale elevilor care au părinți cu dare de mînă. Degeaba, rezultatele elevilor la examene nu sînt pe măsura așteptărilor. Cel puțin în ciclul primar și gimnazial, cunoștințele de matematică ar fi nevoie să aibă aplicații practice, așa cum cer testele PISA. Nu-mi dau seama de ce elevii, la limba și literatura română, nu înțeleg ideile și conținutul unui text literar, citit la prima vedere. Poate că-l înțeleg, însă din cauza vocabularului sărac nu se pot exprima coerent oral sau în scris. Poate că literatura indiferent de natura ei, și manualele școlare nu sînt pe înțelesul elevilor de azi. Care dispun de alte mijloace de informare, și pe nedrept îi socotim analfabeți funcționali. În anii de liceu de cel puțin trei ori m-am apucat de romanul „Neamul Șoimăreștilor”, dar de citit niciodată nu l-am terminat. Norocul meu a fost că la vremea respectivă nu se făceau astfel de afirmații. Nu este nevoie de testele PISA să atenționeze ce are de făcut educația, dacă dorește să se alinieze la sisteme mai performante. Sistemul reclamă modificări ce țin de organizare și profunzime, nu de cosmetizări de suprafață, făcute de miniștrii fără număr. Pentru a înțelege cine se opune „revoluției” din sistem vin cu două exemple de dată recentă. Comisiile de învățămînt din Parlament și M.E.C.-ul au decis ca absolvenții clasei a VIII-a care nu iau media de trecere la testarea națională să meargă numai în școlile profesionale.
Decizia era una de corecție a greșelii făcute de d-na Andronescu, pe vremea unui ministeriat, cînd analfabeții adevărați, nu funcționali, au luat cu asalt liceele industriale. Imediat, asociațiile de elevi, părinți și unele cadre didactice au strigat ca din gură de șarpe și au atacat decizia cu argumente stupide. Cică ar fi discriminatorie, un fel de pedeapsă nemeritată ce încalcă principiul șanselor egale ale elevilor. Supusă presiunilor, noul ministru a anunțat decizia și a dat drumul în licee unor potențiali absolvenți, care peste ani la BAC, cu certitudine vor fi clienții unor rezultate slabe. Deși sintagma „șanse egale la minți inegale” nu are logică, în școala noastră, merge. O altă măsură de data aceasta a inflamat sindicatele din educație. Descongestionarea programului săptămînal convine elevilor, nu și cadrelor didactice, amenințate cu dispariția catedrelor și posturilor didactice. Nici acum sindicatele nu concep că o astfel de școală este depășită și are nevoie de „revoluție”, nu de forme și restructurări, pe ici, pe colo, dar nu prin părțile esențiale. În urmă cu mai mulți ani, un tînăr licean care toată viața a păcălit școala, într-un moment de sinceritate, a făcut o afirmație perfect adevărată. Citez cu aproximație, „d-le profesor asta-i școala dv. (a profesorilor) nu a noastră (a elevilor)”. Liceanul de ieri, azi cu o slujbă bine plătită în străinătate, la vremea respectivă a avut dreptate.
Prof. Vasile ILUȚ
