Semnal. Un nou număr al gazetei APŞA

0
490

La Biblioteca judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare a sosit nr. 2 (86) (februarie-aprilie 2015) al Gazetei regionale social-politice APŞA, editată de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia (Ucraina), care a fost finanţat de Consiliul judeţean Satu Mare şi realizat de URRdT “Dacia” (preşedinte dr. Ion M. Botoş) în colaborare cu Centrul Cultural şi Biblioteca municipală “Laurenţiu Ulici” din Sighetu Marmaţiei.

Gazeta APŞA înserează în cele 8 pagini ale sale articole interesante din viaţa moral-etică, religioasă, istorică a celor 15 localităţi în care trăiesc circa 30.000 de români maramureşeni. Un colaborator al Gazetei – NUŢU LAURENŢIU POP (n.1973), profesor de matematică şi informatică, poet, culegător de folclor, care a publicat şi în reviste şi ziare din Baia Mare şi Satu Mare, scrie despre “Cum să demascăm corupţia”, “Să privim în ochii altora” (despre corupţii satelor), dar şi despre “Poluarea rîului Apşiţa şi a împrejurimilor lui”.
APŞA preia două articole. Unul din “Zorile Bucovinei” (22.05.2015) despre “Credinţa strămoşească – un arc de triumf peste timp”, semnat de Felicia NICHITA-TOMA, care relatează despre vizita dnei Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi. Aceasta a participat, “în Dacia străbună” – cum numeşte ţinutul satelor româneşti din Transcarpatia -, la hramul Bisericii din Topoino – “Înălţarea Domnului”, în soborul de preoţi aflîndu-se şi IPS Arhiepiscopul Mark, mitropolit de Vinogradov şi Hust (în text apare greşit Huşi!). Celălalt articol vorbeşte despre “La românii din Poroscovo”, pe care ucrainienii îl numesc “volchi” sau “ţiganii albi”. Autorul (M.I., “Informaţia zilei”, 16.04.2015) afirmă că “românii din Poroscovo au o organizare de tip ţigănesc”, familiile au mulţi copii (6-15, recordul înregistrat fiind de 27 de prunci !!!). Aceştia frecventează biserica baptistă, singura în limba română, dată în folosinţă în 2011 cu sprijin financiar din SUA, pastorul Ion Pătraş fiind din zona Cernăuţi. Copiii “nu prea merg la şcoală” (învăţămînt în limba ucraineană), iar “şcoala românească pare un pod îndepărtat”. Autorul îşi însoţeşte reportajul cu 7 poze, relevînd viaţa în sărăcie a pruncilor din satele cu volohi sau ţigani albi!
Preşedintele URRdT, Ion M. Botoş prezintă două portrete de localnici: ale lui Vasile Dan, la împlinirea a 75 de ani, diac greco-catolic din Apşa de Mijloc şi al profesorului de istorie Gheorghe Opriş, la 50 de ani de la naştere, din satul Bouţu Mic.
Pe două pagini, lector univ. dr. Ilie Gherheş publică un studiu consistent despre “Organizarea alegerilor parlamentare din noiembrie 1919 în Maramureş”, judeţ care a trimis în Parlamentul României Mari 9 deputaţi, între care găsim numele părintelui dr. Vasile Lucaciu, dr. Gavril Iuga, dr. Gh. Bilaşco, şi 4 senatori, între ei aflîndu-se Al. Cuza-Anderco, renumitul primar al Borşei. Dr. Ilie Gherheş aminteşte, în context, că prin tratatele de pace de la Paris, România a fost silită să cedeze Cehoslovaciei 6673,9 kmp, “adică două treimi cu peste 100 de localităţi şi peste 100 de munţi, dintre care mulţi fiind ai maramureşenilor din stînga Tisei”.
Prima pagină a gazetei este ilustrată, în întregime, cu 10 poze color despre vizita “secretarului de stat al României Sebastian Ioan Hotca la românii din dreapta Tisei”, realizate de Timuş Chiş din Sighetu Marmaţiei. Din păcate, pozele nu sînt însoţite de un text lămuritor despre această vizită şi nici nu spune despre al cărui minister este secretarul de stat.
Gazeta APŞA poate fi citită la Biblioteca “Petre Dulfu” din Baia Mare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.