Pe strada Cicârlăuţului din Cicârlău, exploatarea pietrei naşte nemulţumiri

0
1449

Mai mulţi locuitori de pe strada Cicârlăuţului din comuna Cicârlău se declară nemulţumiţi de activitatea de exploatare a pietrei în zonă, motivând că se produce foarte mult zgomot şi praf şi susţinând că li se distrug casele, gardurile şi drumul, din pricina maşinilor care transportă piatră.

Supărare mare pe strada Cicârlăuţului

Sesizaţi de Gheorghe Zete, cu domiciliul pe Valea Cicârlăuţului, ne-am deplasat ieri la locuinţa acestuia, unde mai mulţi săteni, aflând despre sosirea noastră, s-au adunat pentru a-şi spune păsurile. • „Ne nemulţumeşte praful de aici, pe care îl fac maşinile mari, de 50 de tone (30 de tone duc ele, 20 de tone e greutatea maşinii). Drumul, uitaţi-vă cum s-a lăsat aici, că drumul a fost egal cu grădina. Îmi crapă păreţii la casă, o să vedeţi cum mi-o crăpat deasupra uşii. N-o fost bugăt o carieră, da primaru’ o aprobat a doua carieră care duce zilnic cam 40 de maşini pe aci ia, pă drumul ăsta. Domnule, io nu pot să stau în odorul meu de praf, o haină nu ne-o putem întinde.  Udă (drumul, pentru a nu se face praf, n.r.) câteodată, când şi când. Dar şi atunci pune un bidon de 1000 de literi şi desface dopul şi mere. Apoi mere pă mijlocul drumului apa şi pă lături, pă unde mărg roţile, îi praf. Nu putem să mai rezistăm. N-o fo bugăt o carieră. De 10 ani ne minţăşte şi aia că a fă drumu, că a asfalta. Acuma o băgat şi a doua. Da’ pă noi, pă cetăţeni nu ne-o întrebat dacă suntem de acord. Am făcut sesizări la Garda de Mediu, la Agenţia de Protecţia Mediului, la Prefectură”, spune bătrânul Zete. „La mine hăpt acole, în curbura drumului, tot praful când coboară rabele astea tot pe mine vine, inclusiv pe nănaşa că acum e în construcţie cu casa, iar la oamenii ăştia le crapă căsile. La mine casa e mai bătrânească, dar ăştia care sunt cu construcţii noi le crapă” – Liviu Nedela. „Sunt maşinile astea de tonaj mare, nu poţi scoate hainele afară, când spăl le întind pă după şură să le feresc de praf. Să zguduie casa, că e cât un vagon de tren câte o maşină din aia. Mi s-o crăpat la casă colţul dincolo, dar acum am renovat. (Vrem să se folosească, n.r.) maşini mici, că aşa o zis atunci la început că o să fie rabe din astea mici şi numa până la 4 după-masa, şi nu aşe de multe pă zî. Nu le poci număra, dar vă spun că mărg” – Ana Bonaţ. „(Ne deranjează, n.r.) prafu’, zgomotu’, atâta motor aici că nu poţi sta zâua o jumăta’ de ceas în pat de zgomot, de tot. Un copil nu poate ieşi pă drum că-i praf pă el până în cap. Ori s-o închidă, ori să asfalteze. Tăt aşa o asfaltează de 5 ani. De unde să ude, că nu au apă pă vale” – Vasile Ştimpar. „Atâta zgomot şi atâta praf tătă vara, nu ai putut să te hodineşti. Batăr să fi udat, n-ar fi fost bai, dar rar când o udat cu un pic de apă. Nu suntem mulţumiţi nicicum. Gardul o crăpat. Iar drumul tăt să urneşte, tăt vine în jos. Aş vrea să se oprească activitatea, dacă se poate” – Veronica Vancea. „(Mă nemulţumeşte, n.r.) întâi praful, după aia când puşcă trepidează pământul, se simte în casă, am şi eu copil de 12 ani – s-a speriat. N-au decât să facă asfalt şi condiţii, să nu avem probleme aici. În rest, de mine poate să muncească mult şi bine, că nu mă deranjează”, spune Gheor­ghina Vereş, care locuieşte în susul străzii, aproape de una dintre cariere.

Astăzi, şedinţă la Primărie cu cetăţenii şi administratorii firmelor

Cetateni nemultumitiAm trecut pe la Primărie, unde, în lipsa primarului şi a viceprimarului, am stat de vorbă cu juristul Irinel Ghigeanu: „Într-adevăr, există nişte sesizări ale cetăţenilor legate de această problemă. Noi am primit plângerea cetăţenilor, am făcut notificări celor două societăţi despre nemulţumirea cetăţenilor, am notificat pe fiecare cetăţean în parte, mâine (azi, n.r.) la ora 9, trebuie să se prezinte la sediul Primăriei Cicârlău pentru a vedea care sunt efectiv nemulţumirile acestora. Avem o experienţă similară în Cicârlău, pe Valea Mare, o altă societate, la fel exploatează o carieră de piatră şi la fel o explozie de nemulţumiri ale cetăţenilor legate de faptul că drumul se distruge, casele se distrug. Cu această societate ne aflăm chiar în instanţă”, a precizat juristul. “Vreau să spun că  nemulţumirile cetăţenilor vizează nu doar strada Cicârlăuţ din Cicârlău, ci toate carierele din comuna Cicârlău. Şi în Handal, şi în Valea Mare, şi pe Cicârlăuţ unde sunt cele două cariere, lumea este nemulţumită pentru că nemulţumirile sunt inerente unei astfel de activităţi”.

Primăria impune firmelor de exploatare a pietrei mai multe restricţii

În ceea ce priveşte legalitatea desfăşurării activităţii de exploatare a pietrei, juristul Irinel Ghigeanu precizează: „În primul rând, societăţile în cauză care au ca obiect de activitate exploatarea şi extracţia pietrei se adresează iniţial Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, ANRE, aceasta este autoritatea competentă să le emită fie licenţă de exploatare, fie permis de exploatare. În comuna Cicârlău avem o singură firmă care are licenţă de exploatare pe 25 de ani, alta decât cele care îşi desfăşoară activitatea pe Valea Cicârlăuţului. Toate celelalte societăţi cu obiect de activitate extracţia pietrei îşi desfăşoară activitatea în baza unui permis de exploatare care are valabilitate 1 an de la data emiterii. Îşi obţin permisul de exploatare de la ANRE, după care, potrivit Legii Minelor, solicită primăriilor din circumscripţia teritorială unde urmează să-şi desfăşoare activitatea, unde e punctul de lucru sau sediul societăţii, solicită acord de folosire şi de reabilitare a drumurilor comunale, aşa prevede Legea Minelor. Noi suntem obligaţi să dăm acest acord pentru că altfel am stopa o activitate comercială. Omul este autorizat, are firmă, are avizul din partea ANRE”, spune juristul, care precizează că legea nu impune consultarea populaţiei în astfel de cazuri. „Noi, însă, autorităţile locale, trebuie să impunem prin acest acord de folosire  a drumurilor comunale anumite restricţii şi condiţii în care pot să-şi desfăşoare activitatea. Restricţionăm o dată tonajul care se poate transporta, condiţionăm orarul de funcţionare a firmelor, respectiv de luni până vineri între orele 8 şi 16 (sâmbăta, duminica, în perioada sărbătorilor legale – interdicţie de transport), îi obligăm să asigure udarea continuă a drumului pentru a preveni producerea prafului, limita de tonaj este de 7,5 tone, mijloacele de transport trebuie să fie prevăzute cu 3 osii. Acordul acesta se dă pe durata permisului de exploatare, deci dacă le expiră permisul şi nu mai obţin de la ANRE permis de exploatare le încetează de drept şi acordul de folosire care se semnează cu noi. Îi obligăm să ne plătească o taxă specială în cazul în care depăşesc tonajul şi doar cu acceptul nostru pot depăşi tonajul. Condiţionăm, de asemenea, viteza de circulaţie a mijloacelor de transport la 20 km/oră. Activităţile miniere de exploatare şi de transport trebuie să fie executate pe baza permisului de exploatare. Şi condiţionat de respectarea condiţiilor impuse de avizul Agenţiei de Mediu. Toate prejudiciile, şi asta e important, care sunt cauzate cetăţenilor, proprietăţilor private, proprietăţii publice, urmează să fie suportate exclusiv de firmele în cauză”. Primăria impune anumite taxe pentru a atrage la bugetul local nişte sume de bani de pe urma acestor activităţi: o taxă specială de excavare, exploatare în carieră, de 8 lei pe metru pătrat excavat (taxă este prevăzută de Codul Fiscal); o taxă de 1 leu pe tonă pentru transportul  pe drumurile şi străzile comunale a produselor de carieră. Veronica Vancea crede ca gardul ei crapa din cauza masinilor cu piatra

Firmele răspund pentru refacerea drumurilor şi a clădirilor adiacente

„În contractele pe care firmele respective le au cu transportatorii, în cazul în care lucrează cu alte firme, noi îi obligăm ca în contractele cu firmele de transport al pietrei să prevadă faptul că vor răspunde pentru reabilitarea infrastructurii rutiere şi a clădirilor adiacente acestora”, a mai precizat juristul. “Noi, în măsura în care nu respectă acordul acesta de folosire a drumurilor comunale, le aplicăm sancţiuni firmelor, somăm firmele să vină la primărie să purtăm discuţii pentru a intra şi a se supune condiţiilor impuse prin acordul de folosire a drumurilor, motiv pentru care imediat după ce cetăţenii au făcut sesizare la Primărie legată de modul de transport noi am somat cele două firme, respectiv pe administratorii celor două firme, I-am anunţat despre nemulţumirile cetăţenilor, despre adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului privind modul în care îşi desfăşoară activitatea de transport şi disconfortul pe care îl creează, motiv pentru care mâine (azi, n.r.), 10 septembrie, la ora 9, au fost invitaţi la sediul primăriei pentru a purta o discuţie în prezenţa cetăţenilor. Au fost invitaţi şi cetăţenii, şi administratorii celor două firme, pentru a fi puşi faţă în faţă cu autoritatea locală şi să găsim soluţii de rezolvare a nemulţumirii cetăţenilor. Fie transportă în condiţiile impuse în acord, udă drumul, nu depăşesc tonajul, nu depăşesc orarul, fie noi vom fi nevoiţi să revocăm acordul sau să-l suspendăm. Noi, autoritatea locală, ne-am sesizat, i-am chemat şi suntem în măsură să luăm măsurile care se impun prin lege. Fie le suspendăm acordul, fie le revocăm acordul, dacă nu se vor obliga şi nu vor respecta acordul de folosire a drumurilor în condiţiile impuse de noi”, a conchis juristul Irinel Ghigeanu.

„E vorba despre răutatea oamenilor”

Am luat legătura telefonic şi cu administratorii celor două firme care exploatează piatră pe Strada Cicârlăuţului. V. B. a declarat: „Sunt nişte laşi. De 10 ani de zile, în zonă mai există o carieră, noi ne-am început activitatea de 3 săptămâni. Celui care a făcut reclamaţiile noi i-am dat bani să ude drumul, voiam să facem un contract de prestări servicii pe persoană fizică, dar el a udat câteva zile şi apoi a renunţat. Am început să udăm noi, iar el, dacă a văzut că m-am lepădat de serviciul lui, a început să facă reclamaţii. Noi vrem să asfaltăm acolo. Eu am o maşină şi fac doar 10 curse pe zi. Dar e vorba despre răutatea oamenilor”. De precizat că dl. Zete neagă că ar fi fost plătit pentru a se ocupa de udarea străzii. Administratorul celeilalte firme, M.P., crede că acesta nu e războiul lui: „Noi nu mai lucrăm de o lună de zile, am nişte avarii la utilaje. Tot scandalul a început de când au început ei (cealaltă firmă, n.r.). Noi din 2006 şi până anul ăsta am lucrat şi nu am avut reclamaţii. Noi nu am funcţionat când a apărut scandalul. Oamenii au casele crăpate de 20 de ani, ele crapă pentru că nu au fundaţii şi din cauza îngheţului şi dezgheţului”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.