Împlinirea unui sfert de secol de la reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului a fost marcată prin Adunarea Episcopală extraordinară care s-a ţinut sâmbătă, 12 septembrie 2015, în Catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Satu Mare. Adunarea a fost condusă de PS Dr. Justin Sighteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
Sfânta Liturghie Arhierească
Cum era şi firesc, ziua sărbătorească de la Satu Mare a început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească, oficiată de PS Dr. Justin Sigheteanul, într-un sobor simbolic de 25 de preoţi slujitori şi diaconi, din care au făcut parte preoţii din Permanenţa Episcopală, protoiereii şi unul dintre preoţii slujitori ai Catedralei gazdă. La Sfârşitul Sfintei Liturghii, PS Justin Sigheteanul a rostit un cuvânt de învăţătură, pentru credincioşii care au umplut Catedrala, vorbind despre importanţa reînfiinţării Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
„Crucea Voivodală Maramureşeană”, Gramata Episcopală şi Placheta Omagială
Înmânarea distincţiilor cu ocazia ceasului aniversar s-a făcut la sfârşitul Sfintei Liturghii, în prezenţa mulţimii de credincioşi prezente în Catedrală.
Cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, „Crucea Voivodală Maramureşeană” pentru mireni, care se oferă celor mai merituoşi credincioşi din cadrul Episcopiei, a fost înmânată de PS Justin Sigheteanul domnilor Cornel Moraru, fost prefect al judeţului Satu Mare şi membru în Adunarea Eparhială în perioada 1994-1998, precum şi domnului Valentin Hereş, membru în Adunarea Eparhială în perioada 2002-2006, binefăcător.
Placheta Omagială dedicată celor 25 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului şi Gramata Episcopală au mai fost înmânate de PS Justin Sighteanul domnilor Ovidiu Silaghi, fost ministru şi deputat în Parlamentul României, şi Octavian Petric, pentru eforturile pe care le-au depus şi le depun în susţinerea activităţii Episcopiei, dânşii fiind posesorii distincţiei „Crucea Voivodală Maramureşeană”, pe care au primit-o cu alte ocazii. Placheta Omagială şi Gramata Episcopală au mai fost înmânate Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi domnului George Vulturescu, precum şi Filarmonicii „Dinu Lipatti” şi directorului Rudolf Fatyol. Pentru reflectarea activităţilor Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, PS Justin Sigheteanul a acordat Placheta Omagială şi Gramata Episcopală unor instituţii mass-media din judeţul Satu Mare.
Cu ocazia unui sfert de secol de la reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, PS Dr. Justin Sigheteanul a înmânat Placheta Omagială şi numărul aniversar al revistei „Graiul Bisericii Noastre”, bogat în conţinut şi frumos ilustrat, tuturor membrilor Adunării Eparhiale.
Adunarea Eparhială Aniversară a reflectat o activitate de mare anvergură
Şedinţa extraordinară dedicată împlinirii a 25 de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului s-a desfăşurat în Catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Satu Mare, după Sfânta Liturghie dedicată acestui eveniment important din viaţa Eparhiei, cu participanţii de drept, dar şi cu foştii membri ai Adunării Eparhiale din judeţul Satu Mare, în sfertul de secol care a trecut. Pentru foştii membri din judeţul Maramureş ai Adunării Eparhiale se va organiza un alt moment aniversar, în Baia Mare, pentru a-i scuti de o deplasare lungă. Înainte de începerea lucrărilor Adunării, a fost oficiat un Te Deum.
Prezentarea activităţii deosebit de vaste pe care o desfăşoară de 25 de ani Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, sub toate aspectele care îi sunt conferite de jurisdicţia românească, a fost făcută de PS Dr. Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei, care s-a oprit cu prezentările asupra fiecărui sector de activitate. Doar succinta enumerare a numeroaselor activităţi desfăşurate direct sub egida eparhială le-a uimit până şi pe cele mai avizate persoane în domeniu, delegaţii din actuala şi fosta Adunare Eparhială a Episcopiei prezenţi în biserică. Desigur, PS Justin Sigheteanul s-a oprit nu numai asupra împlinirilor din cei 25 de ani de activitate, ci şi asupra aspectelor din domeniul nereuşitelor, nu multe, dar care nu au fost trecute cu vederea.
Din punct de vedere administrativ, Episcopia păstoreşte cu mult peste o jumătate de milion de locuitori, credincioşi ortodocşi din judeţele Maramureş şi Satu Mare, din care peste 360.000 numai în judeţul Maramureş. Dacă în 1990, la reînfiinţare, Episcopia avea 5 protopopiate, cu 334 de parohii şi 336 de preoţi, 4 vetre monahale, cu 20 de călugări, acum există pe cuprinsul Eparhiei 8 protopopiate, cu 470 de parohii şi 32 de filii, 30 de mănăstiri şi 9 schituri, cu 174 de monahi (82 de călugări şi 92 de călugăriţe). Episcopia mai are 9 preoţi misionari, 8 preoţi caritativi şi 4 preoţi militari.
În cei 25 de ani de activitate, s-au construit şi sfinţit 98 de biserici parohiale noi şi 7 biserici noi de mănăstire, iar în faza de construcţie se află 65 de biserici noi parohiale şi de mănăstire. Episcopia are 7 biserici care fac parte şi din patrimoniul UNESCO.
Activitatea culturală
O vastă activitate culturală s-a desfăşurat de către Episcopie în cei 25 de ani de existenţă, concretizată prin numeroase simpozioane, conferinţe, sesiuni de comunicări ştiinţifice, editarea de publicaţii, lansări de carte, manifestări culturale naţionale, la care au participat ÎPS Arhiepiscop Justinian şi ÎPS Justin Sigheteanul, precum şi alţi reprezentanţi din Episcopie. Acestora li se adaugă câteva sute de lucrări, articole şi studii ale celor doi ierarhi maramureşeni, apărute, în acest sfert de veac, în publicaţiile teologice sau concretizate în volume de autori sau în colaborare cu alţi autori şi cărţile proprii. A apărut cu regularitate revista Episcopiei, „Graiul Bisericii Noastre”, periodicul ce cuprinde activitatea continuă a Eparhiei. Există, apoi, mai multe publicaţii editate de instituţiile de învăţământ teologic, instituţiile de învăţământ universitar şi liceal, care editează mai multe reviste cu caracter ştiinţific teologic, contribuind la întregirea panopliei publicaţiilor.
Secţia de Teologie Ortodoxă din Centrul Universitar Nord din Baia Mare organizează anual sesiuni de referate şi comunicări ştiinţifice pe teme teologice de actualitate.
Un capitol aparte din domeniul cultural este cel legat de activitatea eseistică şi publicistică a monahului Nicolae Steinhardt de la Rohia, enumerând aici zeci de simpozioane, mese rotunde sau prezentările volumelor marelui scriitor, apărute la diferite edituri, volume despre activitatea sa scrise de diferiţi autori, care l-au cunoscut sau numai i-au studiat opera, dar, mai presus de toate, editarea operei complete a marelui cărturar, prin Fundaţia care îi poartă numele şi al cărui preşedinte este PS Justin Sigheteanul, prin aceasta N. Steinhardt fiind primul autor român care va avea opera editată complet, din care au apărut deja 17 volume. Au devenit o permanenţă Zilele N. Steinhardt, aflate la ediţia a XVII-a, care se organizează în luna iulie a fiecărui an la Mănăstirile Rohia şi Rohiiţa.
La nivel de Episcopie au fost instituite, la iniţiativa PS Justin Sigheteanul, „Crucea Voivodală Maramureşeană”, pentru clerici şi mireni, cea mai înaltă distincţie care se acordă, „Ordinul Sfântul Iosif Mărturisitorul”, pentru clerici şi mireni, Diploma „Dr. Vasile Stan”, pentru activităţi culturale şi Diploma „Sfântul Arhidiacon Ştefan” pentru activităţi cu tineretul.
La rândul lor, ierarhii maramureşeni au primit mai multe distincţii şi diplome de la titlul de „Doctor Honoris Causa” la cel de „Cetăţean de Onoare” a peste 60 de unităţi administrative. Mai amintim editarea şi răspândirea spre fiecare parohie şi credincios a Pastoralelor de la marile praznice împărăteşti, Naşterea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, peste 150 de studii publicate în periodicele bisericeşti din ţară sau judeţ, peste 20 de cuvinte înainte la diferite cărţi cu caracter teologic.
În cei 25 de ani, PS Justin Sigheteanul şi-a obţinut titlul de Doctor în Ştiinţe Teologice, alăturându-i-se preoţii doctori în ştiinţe care sunt cadre didactice universitare sau din învăţământul liceal, dar şi monahi şi preoţi tineri de enorie, care au dobândit acest titlul ştiinţific în cei 25 de ani.
Misiunea social-filantropică a preotului zilelor noastre
Prin definiţia intrinsecă, preotul este chemat nu numai la harul hirotoniei, ci şi la o misiune social-filantropică, unii dintre preoţi ajungând chiar să obţină succese notabile în acest sens, cu toate că numărul celor 17 asociaţii şi fundaţii cu caracter social-filantropic este încă destul de mic. Port drapelul lor este Asociaţia Femeilor Ortodoxe „Mironosiţele Femei” de pe lângă Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, dar cu caracter judeţean, al cărei preşedinte de onoare este PS Justin Sigheteanul. Activitatea acestei asociaţii a fost reflectată amănunţit de ziarul nostru încă de la înfiinţare.
Cum activitatea social-filantropică a Episcopiei se reflectă atât în mod direct, cât şi indirect, prin cea a mănăstirilor şi parohiilor de pe cuprinsul Eparhiei, putem vorbi atunci de o activitate uriaşă, concretizată prin sume imense de bani, adunate pentru nevoiaşi şi sinistraţi, pentru diferite construcţii de biserici, mii de mese gratuite pentru cei săraci, indiferent de religie şi naţionalitate, prin cele 4 cantine sociale, dar şi independent, date de unităţile de cult, zeci de mii de pachete ca ajutoare, asistarea permanentă a unor persoane cu mari lipsuri. Multe din nevoile sociale au fost acoperite prin proiecte cu finanţări naţionale şi europene.
S-au construit şi pictat 105 biserici
În ce priveşte patrimoniul sacru şi pictura, în cadrul Episcopiei sunt 157 de monumente istorice de categoriile A şi B, plus 7 biserici din patrimoniul UNESCO. În cei 25 de ani au fost construite şi pictate 98 de biserici parohiale şi 7 biserici de mănăstiri. Se află în reabilitare şi restaurare 20 de biserici de lemn, la 16 dintre ele lucrările fiind finalizate şi recepţionate.
Teologie şi educaţie. Activităţi în premieră naţională
În premieră în România s-au desfăşurat, în Baia Mare, Consfătuirea Naţională a profesorilor de religie, în 2008; Olimpiada Naţională de Religie, 2009; în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului s-au încheiat primul protocol-cadru între Biserică şi Şcoală, la toate nivelurile, respectiv între Episcopie şi inspectoratele şcolare, între parohii şi şcoli, la nivelul unităţilor administrative, fiind un pionierat şi din acest punct de vedere. În 2013 a avut loc prima Reuniune Regională a Tinerilor Ortodocşi, cu participarea a 1.500 de tineri din Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, iar în 2014 s-a desfăşurat în Baia Mare prima Reuniune Naţională a Tinerilor Ortodocşi, cu participarea a 3.500 de tineri, organizată în parteneriat cu Primăria Baia Mare şi primarul Cătălin Cherecheş. În 2014, Sfântul Arhidiacon Ştefan a fost proclamat ocrotitorul tinerilor din Episcopie.
La orele de religie sunt înscrişi 90.000 de tineri, pentru care predau Religia 254 de profesori.
Pe lângă orele de religie din şcoli, învăţământul teologic se desfăşoară în instituţii specializate: Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Liceul Teologic Ortodox „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, iar în învăţământul universitar există Departamentul de Teologie Ortodoxă din cadrul Facultăţii de Litere din Baia Mare.
În Maramureş a fost înfiinţată prima şcoală confesională ortodoxă de după Revoluţia din 1989, Seminarul Teologic Ortodox Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare.
Învăţământului Teologic specializat i se adaugă activităţile de catehizare din parohii, finalizate prin concursuri, unele dintre ele având faze naţionale, judeţul nostru având şi câştigători pe ţară la unele dintre acestea. La nivel de fiecare protopopiat există un preot coordonator pentru catehizare.
În paralel, în vacanţele de vară au fost organizate tabere pe diferite teme religioase cu tinerii, unele ajunse la peste 10 ediţii, mult îndrăgite de participanţi. Numai în 2015 au avut loc 34 de tabere de vară, cu peste 1.500 de participanţi.
Sigur că şedinţa complexă care a avut loc a atins şi celelalte laturi ale activităţii Episcopiei, precum a sectorului de inspecţie, al celui canonico-juridic, a vieţii monahale.
Concluzii
În cadrul Adunării Eparhiale au luat cuvântul mai mulţi delegaţi, care au subliniat, în cuvântul lor, importanţa deosebită pe care a avut-o înfiinţarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului pentru cele două judeţe din nord-vestul ţării, pentru faptul că a sporit activitatea duhovnicească din parohii şi mănăstiri, prin înfiinţarea de parohii şi mănăstiri noi, a îmbunătăţit, din punct de vedere teologic, formarea continuă a preoţilor printr-o mai bună îndrumare şi coordonare, a ridicat la un nou nivel învăţământul teologic şi religios prin coordonarea mai apropiată a activităţii didactice religioase, a determinat construirea mai multor lăcaşuri de cult şi case parohiale, ducând la stabilitatea preoţilor în parohii, a realizat apropierea mai eficientă de preoţi a protopopilor şi a consilierilor eparhiali, îmbunătăţindu-le acestora implicarea duhovnicească şi social-filantropică, a sporit numărul preoţilor, care au, astfel, mai mult timp să se ocupe de misiunea lor de duhovnici ai credincioşilor, iar creştinii ortodocşi din parohii pot avea acum în preot nu numai un duhovnic, ci şi un bun sfătuitor în problemele de zi cu zi pe care le ridică viaţa. Unii vorbitori au subliniat începuturile nu tocmai uşoare apărute la înfiinţarea Eparhiei, în primul an post revoluţionar, care au necesitat multe sacrificii, ştiute doar de cei implicaţi atunci.
Adunarea Eparhială de bilanţ a fost nu numai o necesitate, de a marca oficial momentul, ci şi un prilej de frumoase aduceri aminte, o bucurie şi o împlinire a punerii în drepturi a fostei Episcopii din ţara Maramureşului, veche de peste 600 de ani, iar noile condiţii economice şi sociale au determinat ca sediul ei să fie în Baia Mare, nu în Sighetu Marmaţiei.
