Una dintre problemele cu care autoritatea locală din Groşi se confruntă este imposibilitatea de a folosi, pentru dezvoltare economică, terenurile din comună. Astfel, aproape tot pământul deţinut de primărie este păşune comunală, iar pe acesta, conform legii, nu se poate construi nimic.
În condiţiile date, investitori mari care ar vrea să-şi aducă afacerile în Groşi, datorită apropierii comunei de municipiul Baia Mare, nu o pot face şi atunci se orientează spre alte zone. Primarul a căutat soluţii, dar totul a fost în zadar: „Noi, fiind foarte aproape de Baia Mare, suntem atractivi pentru investitori. Din păcate nu se pot face foarte multe investiţii, pentru că terenurile noastre sunt cu preponderenţă păşuni şi, conform acordului semnat cu Uniunea Europeană de către ţara noastră, nu poţi diminua păşunea. Dar eu am venit cu dovada, cu acte în regulă, prin care am arătat că, la 1 ianuarie 2007, am avut 448 de hectare de păşune înregistrată la noi. Între timp am mai revendicat prin sentinţe judecătoreşti şi acum avem vreo 540 de hectare de păşune, deci nu am diminuat-o, ci din contră, am mărit-o şi totuşi nu putem face investiţii pe acest gen de teren, pentru că reprezentanţii Guvernului sunt împotrivă”, a declarat Gheorghe Lupan, primarul din Groşi.
Agenţii economici se orientează spre alte zone
Autorităţile locale din Groşi au avut cazuri concrete în care investitori mari s-au îndreptat către alte zone după ce nu au putut să-şi investească banii pe raza comunei, astfel că primăria a pierdut locuri de muncă şi fonduri la bugetul local: „Am avut concesionat un teren de 2 hectare pentru un depozit frigorific de legume şi fructe, care procesa produsele, făcea export, având aproximativ 100 de locuri de muncă disponibile, şi n-am putut să-l facem pentru că apărea terenul ca păşune în extrasul CF şi aşa am pierdut investitorii. Asta este o mare durere a noastră, pentru că noi dorim să ne dezvoltăm şi nu putem, din cauză că legislaţia este destul de strictă şi greoaie în a scoate terenul din circuitul agricol. Ar trebui însă cineva să înţeleagă că dacă efectivul de animale a scăzut atât de mult şi ai aşa mare suprafaţă de păşune, peste 500 de hectare, nu poţi să iei 2 hectare din ea ca să faci o investiţie prin care aduci plus valoare, creezi locuri de muncă, vin bani la bugetul local din taxe şi impozite?!? Asta e! Nu ştiu cine a negociat acest acord, dar nu a gândit bine şi este păcat că nu se pot face. Însă pe noi ne înfrânează la dezvoltare economică, pentru că doar aşa se pot face bani şi numai de aici noi am putea obţine sume consistente la bugetul local”, a explicat primarul.
Drumul din Ocoliş s-a finalizat
Reabilitarea drumului comunal DC 79 din Ocoliş, care s-a derulat prin programul de finanţare guvernamental – fosta hotărâre de Guvern 577, în prezent Ordonanţa 28, a fost finalizată. Astfel, primăria a primit şi ultima tranşă de bani, circa 350.000 de lei, aşa că asfaltarea drumului s-a încheiat anul trecut. Tronsonul se întinde pe lungimea de circa 4 kilometri în intravilanul localităţii. O altă investiţie, realizată prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Mara-Natur, de această dată, s-a finalizat de asemenea. Ea a presupus amenajarea unor parcuri de joacă pentru copii, în cele trei sate aparţinătoare comunei: Ocoliş, Satu Nou de Jos şi Groşi. Tot prin acest proiect s-a realizat şi parcul de la Şcoala Gimnazială Groşi, unde s-a amplasat bustul învăţătorului satului, Gheorghe Lupan. Investiţia la aceste patru obiective a costat aproximativ 50.000 de euro.
Asfaltarea uliţelor mai aşteaptă
Autoritatea locală nu asfaltează o serie de uliţe din sat din cauză că trebuie efectuate, în viitorul apropiat, lucrări de canalizare şi asta ar presupune deteriorarea carosabilului. „Cele mai mari probleme le am cu asfaltarea străzilor şi a uliţelor, pentru că nu le-aş face dacă nu am infrastructura subterană legată de canalizare. Eu le explic cetăţenilor care nu înţeleg şi le spun: n-ar fi păcat să torni covorul acela de asfalt, să-l faci frumos şi după aceea să-l spargi? Pe ei nu îi prea interesează aspectul acesta, doar să vadă drumul făcut. Dar apoi tot eu voi fi cel vinovat când se va tăia asfaltul”, a conchis Gheorghe Lupan, primarul comunei.
Localnicii însă nu înţeleg acest lucru şi vor asfalt pe drumurile lor. „Ne tot spune domnul primar că nu ne asfaltează uliţa, că nu ştiu ce lucrări de canalizare se vor face. Pe mine nu mă interesează canalizarea, ci drumul. Că e rău şi pe vreme ploioasă e plin de noroi şi gropi. Să îl facă odată!”, a spus unul dintre sătenii din Groşi. „Eu înţeleg că trebuie făcute lucrări la canalizare şi numai apoi să ne asfalteze uliţa, dar atunci să le facă! Noi circulăm zilnic pe drumul acesta rău. Numai voturi la alegeri le trebuie!”, ne-a explicat un alt localnic.
Iluminat public cu becuri economice
Dacă la capitolul asfaltări de uliţe comuna stă, deocamdată, mai rău, la iluminatul public situaţia este alta. Acesta a fost reabilitat. Astfel, toate becurile vechi au fost înlocuite cu altele economice. O parte dintre ele sunt chiar de tip led. În acest fel, economia la bugetul local, cu plata facturii la electricitate, este consistentă. De asemenea, programatoare electronice întrerup automat lumina pe stâlpi, la ora 23, şi o repornesc la ora patru dimineaţa, în următoarea zi, rezultând şi de aici cheltuieli mai mici cu plata curentului electric.
