Organizat în premieră în Baia Mare, evenimentul Street Delivery i-a adus în faţa băimărenilor pe meşterii populari. De data aceasta, n-a fost o simplă expoziţie cu vânzare a produselor, ci fiecare a demonstrat cum se confecţionează obiectele tradiţionale. Pe Podul Viilor, acolo unde s-a desfăşurat evenimentul, a fost adus şi un război de ţesut, astfel încât tradiţia a fost la ea acasă.
Scripcarul îndrăgostit de sunetul viorilor ieşite din mâinile sale
Podul Viilor din Baia Mare s-a transformat în week-end într-un spaţiu al tradiţiei populare. Strada a fost închisă traficului rutier, iar în zonă au fost amenajate standuri pentru meşteri populari veniţi din toate colţurile judeţului. Au existat şi practicanţi ai artei populare care au mărturisit că se află pentru prima dată la un astfel de târg. Este cazul lui Ion Pop din Glod. Meşterul n-a venit cu mâna goală, ci cu viorile sale confecţionate din lemn de brad şi paltin. Pentru a fi mai convingător că sunetul viorilor sale nu se compară cu cel al instrumentelor din magazin, Ion Pop a făcut o demonstraţie. Spune că nu i se merită financiar să confecţioneze scripcile, însă iubeşte prea mult acest meşteşug. La fel de drag îi este şi cântatul. „E foarte greu de lucrat manual. Nu se merită, pentru că nu cumpără lumea. Mai cumpără lumea din magazin, dar nu e de aceeaşi valoare. Eu confecţionez toate elementele, dar la fabrică unul face faţa, altul marginea, spatele, altul le îmbină laolaltă. Altfel sună când o confecţionezi tu de la început până la sfârşit. Eu ştiu şi să cânt şi ştiu cum trebuie să sune. O vioară de-a mea costă cam 1.000 de lei, dar în magazin o găseşti şi la 500, 800 sau chiar 1.500 de lei”, spune meşterul popular Ion Pop.
Comenzi mari de cămăşi populare
Din Glod, au venit în premieră la târg două creatoare de cămăşi populare. Una din ele, Ileana Miel, se mândreşte cu arta sa şi spune că nu mai pridideşte cu cusutul cămăşilor. Lumea se întoarce la tradiţie, iar de sărbători e jale mare când vine vorba de onoratul comenzilor. „Noi lucrăm manual cu o pânză ţesută din tiară. Eu fac şi pânză. Lucrez cămăşile. Bunica mea a ştiut, mama mea a ştiut, am o soră care lucrează şi ea la ţesut. La noi în zonă e multă comandă şi din partea fetelor, băieţilor, de abia învingem, apoi la Paşti şi Crăciun nici nu mai vorbim. Revine portul popular, tradiţia renaşte. Eu am şi război, ţes pânză, o tocilesc, o calc manual”, a adăugat Ileana Miel. Preţul unui cămăşi populare nu e însă la îndemâna oricui. După cum spune producătoarea, costul e undeva la 1.300-1.400 de euro, în funcţie de model.
Femeile “să lucre” la războiul de ţesut
La Street Delivery, meşterii s-au străduit să le demonstreze celor prezenţi că e greu, dar şi frumos să te ocupi cu astfel de îndeletniciri. Maria Zapca a adus din Săpânţa războiul său de ţesut. Ea le recomandă femeilor să prefere munca la război, decât să meargă la sala de fitness, pentru că e mai sănătos şi lasă în urma lor produse de valoare. „Le-aş spune femeilor să investească într-un război de ţesut. Când lucri la războiul de ţesut, nu mai trebuie să mergi la sală. Când lucri la războiul de ţesut, lucră şi muşchii de la mână, de la picioare, de la piept, e o sală acasă la tine, unde poţi lăsa în urma ta o ţesătură, ori o pătură, ori un ştergar făcut pe războiul de ţesut. Să ne întoarcem, la lână, să creştem coconii aşa cum o crescut moşii şi strămoşii noştri: cu ştrimfli de lână, cu vestă de lână. Tot ce înseamnă lână e foarte bun”, a declarat, cu convingere, Maria Zapca. Ţesătoarea a mai arătat că fără războiul de ţesut nu ar putea trăi. Acum speră ca lumea să se întoarcă la trecut, pentru că, în opinia ei, „dacă stăm în loc şi ne gândim în urmă, cred că fiecare crede că trecutul a fost greu, dar frumos. Şi acum e frumos, dar nu văd un viitor trainic”.
