Leul în cădere. Euro, francul elveţian şi aurul în creştere
Joi, 16 iunie 2016, Banca Naţionala a României a afişat un curs de referinţă de 4,5396 lei/euro, cel mai mare în ultimii trei ani, dolarul american a fost cotat la 4,0348 lei, francul elveţian s-a apreciat la 4,1950 lei. Gramul de aur din nou se află pe un traseu favorabil, în creştere la 169,2884 lei, timp în care proiectul de modificare şi completare a Legii minelor nr. 85/2003 bate pasul pe loc, iar bogăţiile minerale ale subsolului Maramureşului nu pot fi valorificate. Singura instalaţie din ţară, aflată în Baia Mare, pentru valorificarea metalelor din milioanele de tone de sterile de flotaţie, şi înlăturarea prin procesare a consecinţelor de mediu generate de depozitarea acestora, dispersate în mai multe iazuri din Borşa, Băiuţ, Cavnic, Baia Sprie şi Baia Mare, stă nefolosită.
Cu cinci ani în urmă, cursul valutar era pentru 1 euro de 4,2418 lei, dolarul american 2,9764 lei, francul elveţian 3,8156 lei, iar 1 gram de aur – 177,4585 lei. La 4 septembrie 2011, Preşedintele Traian Băsescu spunea că România trebuie să aibă 200 tone de aur în seiful Băncii Naţionale, iar pentru trei metale (aur, argint şi cupru) preţul justifică intrarea în exploatare a zăcămintelor pe care România a încetat să le mai extragă prin închiderea minelor. În 2015, a făcut declaraţii similare premierul Victor Ponta, iar în acest an, vicepremierul / ministrul economiei Constantin Borc a reiterat intenţia guvernului de a revigora activitatea minieră pentru extracţia cuprului de la Roşia Poieni, Moldova Nouă şi Baia Mare. Aurul românesc, rezervă de stat, este păstrat de către Banca Naţională. În ultimii cinci ani, în timp ce leul s-a depreciat, dobânzile la credite au crescut, iar dobânzile acordate de bănci persoanelor fizice la depozitele la termen au devenit simbolice.
Instabilitatea leului este determinată de situaţia existentă pe plan european. Criza creditelor în franci elveţieni a izbucnit la jumătatea lunii ianuarie 2015, când cursul CHF a explodat, ca urmare a desfiinţării de către Banca Centrală a Elveţiei a pragului de 1,2 CHF/euro, impus în anul 2011. Instituţiile europene au atras atenţia că sistemul bancar a practicat o politică de creditare neadecvată, motiv pentru care Directiva Europeană 17/2014 recomandă conversia creditelor contractate într-o valută care a crescut cu mai mult de 20% faţă de valoarea pe care o avea la acordarea respectivului împrumut. În ultimul an, câteva bănci au lansat programe de conversie în lei a creditelor acordate în franci elveţieni. Pe de altă parte, Elveţia şi-a retras cererea de aderare la Uniunea Europeană, la numai o săptămână înainte de referendumul din Marea Britanie legat de rămânerea în UE. Sperăm ca în urma referendumului cetăţenii Marii Britanii să nu voteze ieşirea ţării din UE şi atunci şi noi românii putem spera la aprecierea (întărirea) monedei naţionale.
Ing Aurel PANTEA, Baia Mare
