La Ocoliş – În templul artelor, pe poarta cea mare

0
778

E vară, încep să se coacă poamele, grâul a dat în pârgă. E vremea când la Ocoliş, sub semnul artelor, se adună scriitorii şi artiştii plastici, pentru a da un semn al frumosului şi durabilităţii prin cultură.
Aşa că duminică, spre ceasul amiezii, am pornit spre Casa Atelier a sculptorului Ioan Marchiş, care găzduieşte Tabăra Naţională de Literatură şi Arte Plastice Archeus, ajunsă la ediţia a XI-a.
Ca în fiecare an, casa artistului are uşile larg deschise tuturor celor care iubesc cuvântul, culoarea şi lumina. Bucătăria fierbe de mirosuri, iar ograda s-a umplut de mese. Lume multă, scriitori şi artişti, dublaţi de iubitorii de literatură şi artă. I-am dat bineţe gazdei, apoi lui Ioan Groşan, venit de la Bucureşti, lui Vasile George Dâncu, de la Cluj, lui George Ţâră, de la Bistriţa, lui Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Petre Dulfu, din Baia Mare, lui Lucian Perţa, de la Vişeu de Sus, Mariei Mariş Dărăban şi Ioanei Şteţco, lui Nicolae Scheianu, de la Baia Mare, lui Mihai Covaci, de la Bucureşti, via Deseşti, Rodicăi Dragomir, Adelei Naghiu, Ricăi Cărăuşan, Mariei Săuca. M-am bucurat să-i văd la Ocoliş pe profesorii Valer Turcu şi Petre Istrate, pe Alexandru Peterliceanu, de la Proema, familia Năsui, legată de Casa Marchiş, pe George Cadar, pe Vasile Leschian, pe Valeriu Sabău şi mulţi, mulţi alţi oameni sensibili şi cu sufletul curat.
Iubitorii de arteN-au lipsit de la eveniment primarul şi viceprimarul comunei Groşi, Dănuţ Florin Boltea şi respectiv Gavril Ardusătan, un gest onorabil, pe care cultura şi arta îl merită din plin.
Au trecut 11 ani de la deschiderea taberei, dar emoţiile au rămas la fel. Ale participanţilor şi ale gazdelor. Grijulii şi atente cu fiecare dintre cei veniţi la Ocoliş, un sat ascuns după coline, dar care respiră aerul proaspăt pe care ţi-l dau cuvântul şi penelul, sau dalta de cioplit în spaţiul cultural maramureşean şi românesc.
În deschiderea taberei, la Troiţa din apropiere, s-a ţinut un moment de reculegere pentru artiştii care nu mai sunt. Din păcate, cu fiecare an, lista se lungeşte. Dar rămân în amintire scrierile şi operele lor. Ce frumos au sunat versurile lui Mihai Olos spuse de preotul Virgil Jicăreanu!! De fapt, recenta revistă lansată la Ocoliş include poeziile şi desenele artistului.
Vor fi şapte zile pline pentru scriitorii prezenţi în tabără şi 14 pentru artiştii plastici. Spre bucuria celor care vor asculta şi vor privi ceea ce creează autorii de versuri, proză, plastică sau sculptură. După cum a debutat prima zi, sigur recolta va fi pe măsura spiritului. Chiar dacă Ioan Groşan, unul dintre moderatorii cenaclului literar, spunea că arta poetică va începe de luni, Gheorghe Pârja a schimbat ordinea şi i-a invitat să citească pe cei prezenţi. Mai timid la început, cu mult aplomb spre sfârşit. A început Rica Cărăuşan şi a încheiat parodistul Lucian Perţa. Au primit aplauze multe şi meritate Gheorghe Pârja, Vasile George Dâncu, de la Editura Şcoala Ardeleană, care l-a evocat pe Alexandru Vlad, completat de Ioan Groşan, Ioana Şteţco şi Rodica Dragomir. Inedit a fost momentul profesorului de chimie Petre Istrate şi al solistei de muzică populară Maria Săuca. Cireaşa de pe tort a fost Lucian Perţa, ale cărui parodii, vorba auditoriului, sunt, în parte, mai bune decât… originalul.
Dialogul poetic a continuat cu evocarea unor momente ale celebrei Ars Amatoria, din care au făcut parte Ioan Groşan, George Ţâra şi Lucian Perţa. Momentele de glorie, când provocai cuvintele şi presupuneai stări de lucruri demne de făcut haz de… necaz. N-a lipsit din evocare nici criticul Alexandru Cistelecan, unul dintre cei mai buni critici literari, şi el “criticat” blând de cei din Ars Amatoria că n-a răspuns bine la provocări.
Şi dialogul acesta va continua, în fiecare seară fiind invitaţi să citească, şi apoi să audă criticile, scriitori prezenţi în tabără sau veniţi din împrejurimi. Moderatori: Ioan Mureşan şi Ioan Groşan. Va fi cenaclu… plastic şi pentru artiştii plastici la această ediţie, cum spunea Ioan Marchiş.
Asemenea evenimente sunt mai mult decât necesare într-o lume bulversată, inclusiv a valorilor, chiar culturale. Într-o atmosferă departe de zgomotul oraşului, poeţii vor încerca să demonstreze cum cărţile lor sunt ca… apa. Şi, din fericire, toată lumea bea apă. Dar şi vin, deoarece cărţile geniilor sunt ca…vinul.
La Ocoliş vor fi zile frumoase, cu poezie, cu artă, cu lumină, cu sculpturi, dar mai ales cu poveşti, fiindcă la orice vârstă, omul se hrăneşte cu poveşti şi amintiri. Iar arta este expresia societăţii, aşa cum cuvântul este expresia omului. Şi literatura şi cultura unui popor trebuie să meargă împreună, spre bunăstarea lui spirituală.
E bine să intrăm în templul artelor pe poarta cea mare, nu pe cele lăturalnice.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.