Geografia simbolică

0
422

Sintagma din titlu îşi are izvorul în literatură şi antropologie. Profesorul Dan Dungaciu, în expunerea de la Săliştea de Sus a plasat-o şi în zona politică. Mi-a atras atenţia ce arie de acoperire are în zona tumultuoasă a prezentului european. Şi nu numai. A trecut un sfert de secol şi unii sunt convinşi că nu va mai fi o extindere spre est a Uniunii Europene. Dincolo de balconul nostru Federaţia Rusă este în mişcare. Luând seama la modelul frontierei ne dăm seama că dincolo pulsează ceva. Dincolo este tocmai acel mai puţin cunoscut care ne preocupă foarte mult. Cu mare viteză se fac noi alianţe ori sunt reactivate periodic cele mai vechi. Grupul de la Vişegrad este preocupat de o nouă geografie simbolică. Uniunea Vamală Euroasiatică şi alte creaţii integraţioniste au o dinamică de luat în seamă. Dacă observaţi România şi Bulgaria, dar mai ales România are parte de o singurătate parcă stabilită de alţii. Din 1982, la Viena, a luat fiinţă un Institut care este preocupat de Mitteleuropa. Din care România nu face parte. Mai nou, nimeni nu doreşte să fie balcanic. Nu atât ca mentalitate ci ca geografie simbolică. Balcanii au devenit sinonimi cu eşecul, conflictul şi războiul. Pilda este fosta Iugoslavie. S-a produs o distanţare a relaţiilor pe care noi le aveam cu spaţiul balcanic cu care avem multe lucruri comune. Fuga din Balcani – uneori iluzorie – a îndepărtat România de iniţiative cu răsunet în regiune. Cum s-a spus politica faţă de vecinătate a fost înecată în Marea Neagră. Se pare că este nevoie de o revenire a României în Balcani, nu ca geografie simbolică ci tocmai pentru a juca un rol de lider. Numai că Uniunea Europeană nu este interesată să dea libertatea unei influenţe româneşti în zonă. Putem observa că Europa împinge Balcanii în braţele Rusiei şi ale Islamului. Ca urmare a acţiunilor Rusiei în Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeei, Marea Neagră a apărut pe radarul internaţional. Până atunci marea noastră era albastră şi turistică. Prima carte despre Marea Neagră s-a scris abia în 2005 în Europa. Deşi istoricul român Gheorghe I. Brătianu a elaborat o lucrare documentată în perioada interbelică. Mai nou, Marea Neagră este disputată geopolitic şi militar. E nevoie de un manifest al Mării Negre în contextul actual. Iar Europa are datoria să înţeleagă ţările de la Marea Neagră. Domnul profesor Dungaciu susţinea, pe Valea Izei, că NATO şi Uniunea Europeană nu se vor extinde deocamdată. Va trebui să ne împăcăm cu această realitate. Acţiunile militare ale Rusiei au avut ca efect aducerea SUA în regiune ca factor principal în asigurarea securităţii statelor membre NATO. Regiunea este divizată de conflicte îngheţate care prezintă un risc mare de escaladare. Pe fondul unei dinamici regionale date de Rusia, a unei Turcii absorbită de frământările interne, un Iran care pândeşte să devină un actor mai important în zonă, Uniunea Europeană pare vlăguită. În ţările din regiune, Rusia sprijină partide politice cu orientări antieuropene. Discursul lor este completat de energica maşinărie de propagandă a Rusiei care îşi face simţită prezenţa în ţări din Uniunea Europeană. Cum a fost şi Referendumul olandez împotriva acordului de asociere al UE cu Ucraina. La Săliştea de Sus, bunii cunoscători ai timpului prezent au opinat că România poate juca un rol mai important în zonă. Sintagma geografia simbolică ne dă prilejul de a gândi mai curajos pentru a aduce aproape vremuri mai prielnice pentru noi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.