Ceea ce părea acum un an o glumă a devenit o realitate care dă fiori unora dintre americani, dar şi euforie printre mulţi republicani. Sunt prevăzute trei dezbateri: 26 septembrie, 9 şi 19 octombrie. Vicepreşedinţii lor, democratul Tim Kaine şi republicanul Mike Pence, se vor înfrunta o singură dată, pe 4 octombrie, fiind singurii calificaţi.
Astăzi, CNN o găzduieşte pe prima. Aşteptată cu interes de electorat. Chiar dacă unii se declară dezinteresaţi. Dar nu poţi fi dezinteresat când în joc nu e doar soarta Americii în următorii ani, ci şi geopolitica strategică globală. Am fost în state şi când a candidat Barack Obama. Atunci lumea părea altfel. Iar democraţia avea dulceaţa ei. Că doar e ţara tuturor posibilităţilor şi a şanselor… egale. Acum se vede că democraţia are şi ea vulnerabilităţile ei.
Sunt departe vremurile când Richard Nixon se duela cu John F. Kennedy, în 1960, prima dezbatere televizată la nivel naţional a alegerilor prezidenţiale din SUA. Electoratul de azi are zeci de ani de politică televizată, ştie ce înseamnă inteligenţa şi puterea emoţională, cât de mult vorbesc imaginile şi atitudinea în locul cuvintelor. Trei probleme majore va include dezbaterea de astăzi: viitorul SUA, siguranţa ţării şi politica geostrategică. Fiecare dintre candidaţi având punctele sale de vedere. Unele, dacă mă refer la Donald Trump de-a dreptul scandaloase pentru mulţi dintre americani. Le spune şi apoi le… nuanţează.
Când Donald Trump şi-a anunţat candidatura la preşedinţie, multă lume a privit acest fapt ca o excentricitate a unui bogătaş arogant. Presa l-a catalogat ca pe un „clovn”, ca pe un amator puţin semnificativ, aşteptându-se să fie măturat repede din arena politică, după ce electoratul va arăta indiferenţă şi lipsă de interes. Dar după prima dezbatere republicană din august 2015, Trump s-a instalat la conducere, a înregistrat constant procente de cel puţin două ori mai ridicate decât primul candidat cotat sub el, eclipsându-şi oponenţii, politicieni de profesie.
Trump a deschis seria subiectelor de care politicienii se fereau: imigraţia ilegală, creşterea datoriei externe, scăderea prestigiului internaţional al Statelor Unite, politica externă în care persistă guvernul actual şi multe altele. A făcut şi face greşeli, dar publicul îi iartă aceste derapaje şi continuă să vină în număr uriaş la mitingurile lui electorale.
În faţa lui, Hillary Clinton, susţinută puternic de Barack Obama, îşi pune în valoare experienţa politică de un sfert de secol. Fosta şefă a diplomaţiei aminteşte adesea auditoriului său că se afla în sala de criză împreună cu preşedintele în timpul raidului secret împotriva lui Osama ben Laden în 2011 şi denunţă impulsivitatea republicanului pe care îl califică drept pericol public.
Cotidianul New York Times a anunţat şi el susţinerea pentru Hillary Clinton, spunând că este mai calificată decât rivalul ei republican în gestionarea provocărilor cu care se confruntă Statele Unite.
Ziarul o descrie pe Hillary Clinton ca fiind „unul dintre cei mai tenace politicieni ai generaţiei sale”, precizând că ea a arătat o bună stăpânire a politicii şi nuanţelor diplomaţiei, construindu-şi în acelaşi timp o reputaţie de persoană cu tărie de caracter şi deschisă la cooperare bipartizană. New York Times a scris că greşelile făcute de Clinton au denaturat percepţiile asupra caracterului său, dar a lăudat munca sa în restabilirea credibilităţii SUA în afacerile externe în calitate de secretar de stat şi în sprijinirea copiilor, femeilor şi familiilor de-a lungul carierei sale.
Luni, americanii îi vor vedea faţă în faţă pe cei doi candidaţi, care au opinii aproape diametral opuse în privinţa politicilor economice, comerciale, fiscale, în domeniul educaţiei, al gestionării imigraţiei, al politicilor globale şi securităţii. Comentatorii care o susţin pe Hillary Clinton afirmă că America nu poate să se retragă în spatele oceanelor şi zidurilor, ci trebuie să se angajeze cu încredere pentru a-şi proteja interesele şi pentru a-şi respecta valorile.
Vă voi ţine la curent cu ceea ce se întâmplă în această toamnă în SUA.
