Vara este ploioasă, deci avem un sezon favorabil pentru dezvoltarea ciupercilor din flora spontană. Mulţi cetăţeni (mai ales orăşeni) dornici de o ciulama se duc în pădure şi culeg ce le pică sub ochi. Cei care nu deosebesc clar şi corect tipurile de ciuperci comestibile de cele necomestibile şi de cele otrăvitoare sînt sfătuiţi să nu meargă singuri la cules de ciuperci, ci să fie însoţiţi de un cunoscător. Mai întîi să înveţe!
Nu culegeţi ciupercile bătrîne, sînt greu digerabile şi persoanele sensibile vor avea reacţii alergice. Nu mîncaţi mult, ci la prima masă porţia să fie mică, pentru a testa reacţia organismului.
Este interzisă practica de a culege toate ciupercile pe care le găseşti şi a le pune într-un coş, pentru ca la sfîrşitul culesului altcineva să aleagă cupercile comestibile de celelealte, deoarece prin contactul dintre ciupercile bune cu cele rele are loc un transfer de toxină/otravă, sau bucăţi, fie şi mici, din ciupercile otrăvitoare pot ajunge în mîncare. Este suficientă o ciupercă otrăvitoare rătăcită între cele comestibile pentru a-i intoxica pe toţi mesenii. Ciupercile otrăvitoare nu se culeg, nu pui mîna pe ele, iar dacă ai atins una, trebuie să te speli sau să te ştergi.
Substanţele din ciupercile otrăvitoare nu pot fi anihilate prin nici o metodă, nici prin fierbere, nici prin congelare, nici prin prăjire, şi nu există antidot descoperit de medicină pentru a le anihila. Dacă consumi ciuperci otrăvitoare, singurul tratament pe care îl fac medicii este să trateze simptomele, nu cauza lor. Adevărate tragedii se produc prin confundarea ciupercilor comestibile cu cele necomestibile şi/sau otrăvitoare.
Intoxicaţia cu incubaţie scurtă se manifestă după un sfert de oră de la ingerarea ciupercilor otrăvitoare, pînă la 3 ore după mîncare. Apare o scădere a tensiunii arteriale, scăderea pulsului, dureri abdominale, transpiraţie, salivaţie abundentă, lăcrimare, micşorarea pupilei, apar halucinaţii, tulburări nervoase. Intoxicaţiile cu incubaţie lungă sînt evidente după 12 ore de la consum, se manifestă prin greţuri, vărsături, diaree, tulburări gastrointestinale, icter, hemoragii, tulburări neurologice, encefalopatie, manifestări renale grave, afecţiuni hepatice, hipoglicemie. În cazurile grave, după 2 zile de la ingestie, apare coma şi decesul.
În această perioadă, intoxicaţiile cu ciuperci s-au înmulţit. Atenţie la ciuperci! În caz de urgenţă, sunaţi la 112.
Autorităţile sanitare recomandă consumul de ciuperci cumpărate din magazine, deoarece acestea sînt verificate. Medicii îi sfătuiesc pe oameni să nu cumpere ciuperci din locuri şi de la persoane neautorizate.
În piaţa ţărănească, ajung ciuperci culese de cunoscători, care fac acest serviciu an de an. Ciupercile să fie proaspăt culege, să fie tinere (calitatea I sau cel mult a II-a), fără aspect mucilaginos, fără viermi. Nu am auzit ca în vreo piaţă din Maramureş să fi fost depistate ciuperci otrăvitoare sau necomestibile vîndute ca ciuperci comestibile!
Sfatul nostru este să nu culegeţi, din pădure sau de pe păşune, ciuperci pe care nu le cunoaşteţi sau asupra cărora aveţi dubii. Ciupercile de pădure sînt o sursă de hrană ecologică, ar fi păcat să exportăm hribele naturale şi să mîncăm ciuperci de cultură produse pe bază de îngrăşăminte chimice. Profesorii de biologie (cei care se pricep) ar trebui să-i înveţe pe elevi cum să deosebească ciupercile bune de cele rele, la orele de practică sau „şcoala altfel”. Cunoaşterea ciupercilor este o deprindere pe care toţi oamenii ar trebui să o înveţe din copilărie. Nu este suficient să culegi ciuperci şi să cauţi pe internet ceva asemănător, nu se poate prin poze!
Circulă avertismentul, inclusiv prin presă, că în natură se petrece un fenomen de încrucişare a sporilor între ciupercile comestibile şi cele otrăvitoare, dar nu are bază ştiinţifică, nu e dovedit, este o explicaţie pseudoştiinţifică, dată de nespecialişti sau de alarmişti care vor să bage frica în ciupercari (în cei care culeg hribe din pădure). Dacă ar apărea modificări genetice în populaţia de ciuperci din flora spontană, centrele de colectare şi export de ciuperci din ţările estice ar fi fost închise de mult, deoarece acestea trimit în occident marfă de miliarde de euro şi ar fi apărut mii de intoxicaţii în toată Europa. O firmă de colectare şi procesare din Maramureş exportă hribe de 5 milioane euro pe an. Aşa cum nu se pot încrucişa vaca şi porcul, aşa nu se pot încrucişa nici hribii cu ciupercile dracului.
Ioan NEGRU
