În ultimii ani • Schimbări climatice importante în Maramureș!

3
193

Că vremea este într-o continuă schimbare pe glob o știe toată lumea. Însă aceste schimbări se resimt din ce în ce mai mult și în județul nostru. Astfel, temperatura medie a anului trecut a crescut cu mai bine de două grade Celsius, față de ani trecuți. Efectele se văd peste tot: mediu, agricultură, sănătate etc.
Anul trecut, spre exemplu, a fost unul total atipic în ceea ce privește precipitațiile căzute, dar și perioada în care ploaia sau zăpada și-a făcut simțită prezența. Melania Oltean, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Maramureș, a explicat: „Din analiza climatică a anului 2018, putem spune că noi am avut un an atipic pentru agricultură. Dar la fel s-a înregistrat și la nivel de țară.

Melania Oltean, coordonatorul  Oficiului Fitosanitar Maramureș
Melania Oltean, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Maramureș

Dacă iarna a debutat cu temperaturi ridicate în lunile ianuarie, februarie, cu puține precipitații, surpriza a venit la finele lui februarie, când temperaturile au scăzut, precipitațiile au început să apară. Însă din a doua decadă a lunii martie ne-am pomenit cu apariția iernii, când temperaturile au scăzut sub 0, ajungând la minus 3, minus 4 grade, și au apărut precipitațiile sub formă de zăpadă. Acestea s-au menținut până la sfâr­șitul lunii martie. Apoi temperaturile au început să crească brusc, de la minus 5 grade la maxime de 17 – 20 grade Celsius. Și zăpada s-a topit brusc, producându-se o explozie la intrarea în vegetație a tuturor speciilor vegetale. În acest moment, stadiile fenologice ale plantelor s-au succedat, durata dintre ele a fost foarte scurtă. În pomicultură, spre exemplu, astăzi a început înfloritul, iar peste trei zile a fost gata această etapă. Nu credea nimeni că va avea loc și polenizarea, fiindcă temperaturile au fost destul de ridicate. Deci vegetația, cu toate că a pornit mai târziu, a recuperat acea perioadă de timp și acest devans vegetativ s-a observat până la sfârșitul anului 2018. Deci a fost un caz atipic. În această situație și organismele dăunătoare au intrat în viața activă mai devreme, și-au succedat ciclurile biologice, iar patogenii au avut aceeași dezvoltare. Dacă până în luna iunie 2018 precipitațiile au fost frecvente, ele începând după martie, începând din iulie – august, precipitațiile s-au redus, ca la finele lunii septembrie și în octombrie să nu avem precipitații deloc, ajungându-se la o secetă pedologică, ceea ce a dus practic la împiedicarea desfășurării în condiții normale a campaniei agricole de toamnă: la semănat, la efectuarea tratamentelor fitosanitare. Prin urmare, nu prea s-a respectat perioada optimă de însămânțări la culturile agricole de toamnă. Deci acesta a fost parcursul lui 2018, fiind un an atipic. Dacă facem analiza strict din punct de vedere al regimului termic, media temperaturilor a urcat undeva până la aproape 12 grade Celsius, de la 9,4. Acest ecart este destul de mare, în condițiile noastre. Din cauza încălzirii acestei zone în care ne situăm, ne pomenim că apar frecvent dăunători care sunt de fapt specifici zonelor cu climă caldă, iar noi îi avem tot mai des în județ. Un exemplu concret este rățișoara porumbului. Fiind o specie de climă caldă, la început s-a găsit doar în sud, ori acum este frecvent întâlnită și la noi. Am ținut însă oarecum sub control acest fenomen cu atacul rățișoarei porumbului pentru că anul trecut majoritatea fermierilor care aveau exploatații agricole și-au procurat sămânța gata tratată contra acestor dăunători și prin urmare atacul s-a menținut în limite slabe”.

Fermierii trebuie să ia în considerare aceste schimbări

Cei care practică agricultura trebuie să se plieze exact după actualele modificări climaterice, dacă vor să aibă culturi bune și de acum înainte: „În acest context, al schimbărilor climatice, ar fi bine ca fiecare fermier, mic sau mare, să țină cont de aceste schimbări climatice, iar la achiziționarea soiurilor sau hibrizilor de legume, ori a speciilor pomicole, să ia în considerare și condițiile față de factorii de mediu ai acestor specii. Dacă este vorba, de exemplu, de cultura mare de cereale, să țină cont că sunt soiuri de hibrizi ale acestor specii: grâu, porumb, floarea-soarelui, cu perioadă scurtă de vegetație, astfel încât să nu prindă perioadele de secetă din toamnă. Nu este o regulă generală, dar în ultimii ani, s-a observat că aceste perioade de secetă prelungită se înregistrează în a doua jumătate a anului. În 2019, că am avut precipitațiile bogate sub formă de zăpadă, va ajuta mult la completarea nivelului de apă din sol, lucru necesar încă din toamnă. Dacă vom avea precipitații constante, cu cantități normale de apă, atunci optimul de umiditate în sol se va normaliza. Din martie – aprilie, când temperaturile se ridică, necesarul de apă al plantelor este foarte mare, deoarece începe creșterea vegetativă intensă a lor. Atunci au ele nevoia cea mai mare de apă pentru a se dezvolta, așa că anul acesta a început destul de bine din acest punct de vedere. Rămâne să vedem ce va fi pe tot parcursul său, dacă necesarul de apă va fi asigurat prin precipitații. Faptul că a căzut zăpadă din abundență în această iarnă în Maramureș a fost foarte bine, deoarece ne ajută să reducem deficitul de apă în sol, creat în a doua parte a anului trecut”, a completat Melania Oltean. Pentru lămuriri cu privire la dăunători sau combaterea lor, ori altfel de probleme legate de acest domeniu, Oficiul Fitosanitar Maramureș stă la dispoziția fermierilor cu informări utile pe tot parcursul anului.

3 COMENTARII

  1. PS in plus dudia e atat de proasta ca a uitat sa-si dea jos fularul de la gat de frig ce era ca se incazlise vremea.. Credeam ca macar Romania se tine la distanta de imposturii schimburilor climatice.

  2. Deci Maramuresul a fost ingropat suv zapada, la fel ca result tarii, iar domana ne spune ca de fapt nu stau lucrurile asa desi toata lumea a vazut cum stau lucrurile. Vad ca ati preulat minciunile climatice din Vest…

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.