Deschiderea oficială a Muzeului Satului a fost precedată de vernisarea unei expoziţii menită să aducă în atenţia publicului sacralitatea, dar şi simbolurile din lumea satului maramureşean. Cu această ocazie, au fost scoase la iveală icoane din colecţia muzeului, dar şi dintr-o colecţie privată. Au mai fost expuse pecetare, dar şi ouă încondeiate, toate obiectele fiind menite să-i introducă pe vizitatori în atmosfera pascală.
“Expoziţia a fost gândită ca un eveniment care să aducă în atenţia publicului tematica pascală. Am adus icoane din colecţia muzeului, provenite din colecţia dr. Florian Ulmeanu. Am alăturat obiectelor noastre pe cele din colecţia restauratorului şi omului de artă Mihai Covaci. În total e vorba de 26 de lucrări aduse de Mihai Covaci şi 29 sunt din colecţia noastră. Alături de icoana care nu lipsea din casele ţăranilor, pusă la loc de cinste, cu ştergar, frumos, în cui, mai sunt expuse pecetare. Pecetarele erau păstrate de fiecare familie, între rufele frumoase, cu busuioc şi levănţică. Specifice pentru această perioadă sunt ouăle încondeiate. În zona Lăpuşului se foloseşte acest termen şi se utilizează tehnica încondeierii cu ceară şi culori naturale, vegetale”, a spus directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş, Monica Mare.
La rândul său, colecţionarul Mihai Covaci a precizat că a decis să-şi aducă icoanele în faţa publicului, datorită colaborării mai vechi pe care o are cu instituţia muzeală. “Pasiunea de colecţionar înseamnă mult. Toţi colecţionarii sunt egoişti. Rar scot obiectele să le vadă şi alţii. Să fii colecţionar investeşti mult în această pasiune”, a mai spus Mihai Covaci.
Referitor la icoane, sculptorul Ioan Marchiş a explicat că în iconografia pe sticlă se îmbină două culturi. “De unde vine icoana pe sticlă? Ea s-a născut în Transilvania în secolul XVII- XVIII. Originea ei este undeva în Austria-Bavaria, Slovacia. Găsim o influenţă bizantină ce vine din Răsărit, din Sfântul Munte Athos şi influenţă occidentală, litografiile. În cultura ţărănească s-au intersectat aceste două culturi”, a adăugat Ioan Marchiş.
Expoziţia este organizată în colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului şi are o semnificaţie aparte, având în vedere că Patriarhia Română a declarat anul 2019 ca fiind Anul Omagial al Satului Românesc. “Anul 2019 este dedicat satului românesc şi valorilor acestuia care ne păstrează credinţa şi identitatea. Integritatea satului românesc e formată din mai multe elemente: icoana, ca şi obiect de cult şi unele manifestări pornite din sentimentele credinţei, cum sunt priceasna şi colinda”, a spus pr. Virgil Jicăreanu.
La vernisaj a fost prezent şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Doru Dăncuş, care a punctat: “ca om care am convieţuit în mediul rural sunt bucuros să încercăm să repunem în valoare toate obiceiurile, frumuseţile şi sacralităţile pe care ni le oferă satul maramureşean. Îmi place mult ce se întâmplă aici la Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară. După cum zice şi proverbul omul sfinţeşte locul, constatăm că managerul se străduieşte să deschidă această instituţie, să propună evenimente de înaltă ţinută în care sunt implicaţi cât mai mulţi tineri, cât mai multe instituţii”, a concluzionat Doru Dăncuş.
