Ţara noastră, în top la fraude cu subvenţii agricole

0
42

România este „campioană” la fraude cu subvenţii agricole! Astfel, la nivelul Uniunii Europene, cele mai multe fraude cu fonduri comunitare, în perioada 2014-2018, au fost făcute de către ţara noastră, după Polonia, ţinând cont de criteriul valorii fraudelor raportate, arată un document de lucru al Oficiului UE Anti-Fraudă (OLAF).
Anul trecut, România a raportat cele mai multe fraude în domeniul agriculturii, alături de Italia, iar Bucureștiul este pe primul loc la capitolul „documente falsificate”. Conform unui document de lucru al Comisiei Europene, utilizat în elaborarea raportului OLAF privind „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene 2018”, România a semnalat 477 de cazuri de fraudă cu fonduri europene, în intervalul 2014-2018, clasându-se pe primul loc la nivelul UE. După criteriul cuantumului fondurilor fraudate, Polonia ocupă primul loc, raportând fraude în valoare de 109,8 milioane de euro, fiind urmată de România, care a raportat fraude de 62,2 milioane de euro, de Franţa (28,9 milioane euro) şi de Bulgaria (25 milioane euro). România şi Italia au raportat, în anul 2018, cele mai multe cazuri de fraude în domeniul asistenţei financiare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, reprezentând 61% din numărul total de nereguli raportate la nivelul Uniunii Europene. Maramureşul figurează, de asemenea, pe lista judeţelor cu asemenea fraude. Cel mai recent exemplu a fost dat publicităţii zilele trecute. Acesta a fost legat de subvenție pe pășune încasată ilegal. Cazul este documentat de procurorii anticorupție și trimis în judecată. Astfel, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj – au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui consilier superior la Compartimentul Cadastru, Urbanism și Agricultură din cadrul Primăriei Bocicoiu Mare, județul Maramureș. Concret, Culac Petru este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de: participație improprie în forma complicității la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată; instigare la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 2012 – 2014, inculpatul Culac Petru ar fi înlesnit și ajutat cu rea-credință o rudă de-a sa să folosească și să prezinte la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) documente, ori declarații false și inexacte, în cadrul schemelor unice de plată, pentru o suprafață de teren de 9,36 ha pășune, pe care nu-l deținea în realitate. În același context, inculpatul ar fi determinat mai multe persoane să-i pună la dispoziție o parte din aceste documente (adeverințe) prin care se adeverea faptul că ruda sa deținea spre folosire suprafața de teren respectivă. În realitate, suprafața de 9,36 ha pășune se găsea în proprietatea unei asociații composesorale. Aceste demersuri ar fi avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene în cuantum de 48.424 lei, sumă cu care APIA s-a constituit parte civilă în cauză.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.