Universalitatea și actualitatea nepieritoare a operei eminesciene a confirmat-o, o dată în plus, prezența masivă a oamenilor de științǎ și culturǎ la ediția a VIII-a al Congresului Mondial a Eminescologilor, cu tema: „Viziunea cosmică în opera lui Eminescu”.
La Academia de Științe a Moldovei s-au întâlnit, la 1 septembrie 2019, eminescologi, traducători, profesori, academicieni, artiști plastici din Germania, Franța, Italia, Spania, Serbia, Federația Rusă, Ucraina, Turcia, Chile, SUA, Suedia, Bulgaria, Letonia, România.
Maramureșul a fost reprezentat de autorii celor douǎ lucrǎri susținute la Congres.
Prof. CHIFA ȘTEFAN, director la Școala Gimnazialǎ nr. 4, Poienile de sub Munte, în lucrarea sa despre „ Eminescu și Maramureșul” s-a întrebat dacǎ nu cumva pașii poetului au stǎbǎtut și acest ținut românesc în cǎutare de folclor autentic?
A doua lucrare din Maramureș se înscrie clar în contextul tematicii Congresului: Viziunea cosmică eminesciană.
O profesoarǎ de fizicǎ din învǎțǎmântul preuniversitar a avut curajul sǎ le vorbeascǎ eminescologilor despre Eminescu și a reușit sǎ le capteze interesul fapt pentru care consider oportunǎ prezentarea unui fragment din lucrarea sa intitulatǎ:
Imaginea Zidirii Lumii în Scrisoarea I (Mihai Eminescu) autor: prof. dr. CHIORAN VIORICA, Maramureș, România.
“Scrisoarea I” este una din cele mai frumoase meditații pe care le avem în literatura română și care tratează tema nașterii, evoluției și a previzibilei stingeri a sistemului cosmic. Eminescu reușește să îmbine în mod firesc elemente de cosmologie cu literatura. Poetul a fost atras de o natură de început de lume, de materia care se naște din haos, de spații vaste, misterioase și nepătrunse, de viziuni cosmogonice care dezvoltă geneza Universului din elemente primare, o desfășoară pe o scară evolutivă până la înălțimi culminante de unde apoi decade până la stingerea completă. Începutul vieții macrocosmosului țâșnește cu o forță remarcabilă în imagini dinamice, care sugerează mișcările coordonate ale corpurilor cerești în splendide simetrii. O repetiție insistentă, o enumerare, un contrast, câteva epitete transformă muzicalitatea versului în uluitoare sugestii sonore de mișcare a sferelor.
După toate considerațiile noastre prozaice despre Timp, Spațiu, Univers, Scrisoarea I oferă un adevărat REGAL, care le condensează pe TOATE într-o copleșitoare revărsare de idei ce se transformă, sub pana poetului, în metafore, cunoaștere și poezie”
În articolul „Cosmosul eminescian” publicat în revista Akademos nr. 3, 2019, Chișinǎu, autoarea Olesea Gîrlea, dr. în filologie la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Haşdeu”, menționa urmǎtoarele:
„Viorica Chiorean, dr. în fizică, profesoară la Școala Gimnazială nr. 4 , Poienile de sub Munte Maramureș, a vorbit despre experiența sa didactică care rezidă în încercarea de a capta elevii pornind de la literatură spre științǎ, respectiv spre fizicǎ. Referindu-se la Imaginea zidirii lumii în „Scrisoarea I”, autoarea a menționat că acest poem vizează tema nașterii, evoluției (desfășurarea cosmologică de la imaginea globală a increatului la creația universală) și a unei previzibile stingeri a sistemului cosmic. Astfel, în poemul Scrisoarea I, misterioasele universuri se suprapun într-un fascinant tablou, cu cele ale creației, poetul dizolvând astfel antagonismul dintre religie și știință în privința teoriei creației. Eminescu sintetizează izvoarele autohtone și universale (teoria cosmogonică susținută de Kant și Laplace, Imnul creației din Rigveda), oferind prin poemul Scrisoarea I, cea mai „strălucitoare imagine a zidirii lumii”.
Comunicările susținute în cadrul Congresului au pus în discuție viziunea lui Mihai Eminescu asupra genezei universului (procesele cosmogonice; infinitul, relația mitologică om-stea, cer-pământ; peisajele cosmogonice; motivul depărtării), s-au făcut referiri la exegeza și posteritatea eminesciană, apologeții și denigratorii lui Eminescu, mitizările și demitizările lui, variantele poemelor, interesul poetului pentru cultura indiană. Au fost lansate noi studii ale eminescologilor, care propun cercetări ale poeziei și cercetări ale prozei eminesciene sub semnul noilor viziuni cosmologice.
autor: prof. dr. Viorica CHIORAN, Maramureș
