Codul bunelor practici agricole

0
29

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Maramureș verifică platformele de gunoi de grajd și poate să-i sancționeze pe fermierii care nu respectă normele de ecocondiționalitate (platforma să fie impermeabilă), dar deo­camdată îi atenționează să le impermeabilizeze, acesta fiind și interesul lor, nu doar al statului.
Fermierii mai mari fac analize de sol pentru a ști cu ce cantități de în­gră­șăminte să fertilizeze terenul pe care cultivă porumb, floarea-soarelui sau alte culturi. Îngrășarea terenului în exces aduce deservicii plantelor (surplusul de azot, de pildă, întîrzie coacerea), dar înseamnă și costuri suplimentare în zadar. Codul european de Bune Practici Agricole permite întocmirea de planuri de fertilizare și fără studii agrochimice, cu respectarea unor cantități maxime de azot substanță activă (N s.a.) la hectar, în funcție de culturi și pantă – cum ar fi: 120 kg N s.a./ha pentru grîu, dacă panta este de pînă la 12%, și 90 de kg N s.a./ha dacă panta este mai mare de 12%. Cantitatea maximă de azot din îngrășăminte organice care se poate aplica într-un an pe un hectar de teren agricol este de 170 kg, însemnînd 17 tone de gunoi de grajd complet compostat (mraniță).
Perioada de interdicție a împrăștierii dejecțiilor lichide (purin de grajd) pe un teren arabil pentru o cultură de toamnă este 1 noiembrie – 1 martie, iar perioada de interdicție a împrăștierii gunoiului de grajd solid pe un teren arabil pentru o cultură de toamnă este 1 noiembrie – 15 martie. Standardul privind cantitățile maxime de îngră­șă­minte cu azot care pot fi aplicate pe terenuri agricole cultivate cu legume este de 160 kg azot/an/hectar, iar documentele de evidență trebuie păstrate 5 ani și să conțină data aplicării îngrășămintelor.
Gestionarea greșită a fertilizanților (naturali sau chimici) poate conduce la probleme de mediu (la eutrofizare – fenomen care afectează echilibrul ecosistemele acvatice) și de sănătate (la methemoglobinemie – o reducere a capacității sîngelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietate și confuzie, pot apărea dificultăți de respirație, oboseală, amețeală, pierderea cunoștinței, chiar aritmii, apoplexie, stări comatoase.
Gunoiul de grajd se depozitează pe o platformă cu suprafață impermeabilă, cu scopul de a evita scurgerile de fracții lichide în sol și în apa freatică. Dacă gospodarul are puțin gunoi de grajd, se acceptă depozitarea pe folii de plastic, cu condiția ca aceste folii să fie fără fisuri.
O vacă de lapte produce doi metri cubi de gunoi de grajd pe lună, deci 12 mc într-o iarnă, iar platforma trebuie să corespundă pentru această cantitate. În caz contrar, mustul de bălegar intră în sol și ajunge în apa din fîntîni. Pragul admis de nitriți și nitrați în apa potabilă este de 50 mg/l, dar pentru apa destinată copiilor și sugarilor, 10 mg/litru. Atenție, prin fierberea apei, cantitatea de nitrați nu scade, ci crește datorită evaporării apei. Informații de la APIA Maramureș.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.