Împrejurările tensionate în centrul cărora se află Ucraina au pus în alertă întreaga lume așezând pe buzele tuturor un cuvânt care, cel puțin în Europa, nădăjduiam să nu-l mai rostim: război. Care e starea de fapt în țara vecină, cum percep ucrainenii dinamica situației și care sunt repercusiunile imediate ale acestei probleme sunt expuse, în cele ce urmează, în exclusivitate pentru cotidianul „Graiul Maramureșului”, de Alexandru Ivan Greceniuc, etnic ucrainean din Maramureș, membru al administrației prezidențiale de la Kiev.
• susținere diplomatică mult mai bine conturată și coordonată de liderii europeni
Reporter: Care e starea de fapt, în prezent, în țară?
Alexandru Ivan GRECENIUC: Situația de facto din Ucraina nu e diferită de cea de după invazia Crimeei și ocuparea teritoriilor din estul țării din regiunile Luhansk și Donetsk din 2014. Ucrainenii sunt deja obișnuiți cu această situație tensionată și trăiesc cu tragedia și efectele războiului de opt ani de zile. Însă, spre deosebire de 2014, atât armata ucraineană, cât și întreaga populație sunt mult mai bine pregătite. Există susținere diplomatică mult mai bine conturată și coordonată de liderii europeni, există suport tehnic militar din partea partenerilor strategici și o stabilitate politică în Ucraina. Toate acestea contribuie la descurajarea Rusiei în avansarea unor scenarii de agresiune mai intense, cel puțin deocamdată.
R.: Cum percep ucrainenii această situație? Sunt pregătiți pentru un conflict militar?
A.I.G.: Pentru ucrainenii de rând, în fond nu s-a schimbat mare lucru: în continuare există o prezență a separatiștilor în regiunile din estul țării (Luhansk și Donetsk), Crimeea e, în continuare, anexată ilegal de Rusia, iar numărul mare de trupe rusești comasate la granița estică e similar cu numărul trupelor din primăvara anului trecut, când nu a fost aceeași reacție pe plan internațional cum e acum.
• „un moment dificil și critic pentru Ucraina”
A.I.G.: Într-adevăr, presiunea mediatică internațională, măsurile adoptate de Marea Britanie și SUA (legate de evacuarea personalului diplomatic neesențial) din ultima perioadă alimentează oarecare temeri suplimentare în rândul populației. Pe de altă parte, unul dintre efectele pe care le are războiul din est este tocmai de consolidare a populației, discrepanțele dintre pro-est și pro-vest s-au diminuat enorm, iar sentimentul de patriotism s-a dezvoltat mult în acești ani astfel încât tinerii sunt devotați țării și pregătiți să pună umărul în a-și apăra țara dacă va fi cazul.
R.: În ce fel afectează această criză dinamica din Ucraina a unor domenii precum turismul sau chiar prețurile?
A.I.G.: Această criză este una complexă și face parte din războiul hibrid dus de Rusia împotriva Ucrainei. Cu siguranță că toată această dinamică are un impact major asupra economiei țării, încrederea investitorilor fiind în scădere din cauza incertitudinilor din regiune la care se adaugă și criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 care a lovit întreaga lume. Este un moment dificil și critic pentru Ucraina și tocmai de aceea diplomații ucraineni solicită acum susținere din partea țărilor partenere pentru că tocmai Ucraina este, în prezent, un fortpost de apărare a Europei în fața agresiunii Kremlinului.
• președinte al Congresului Mondial al Organizațiilor Ucrainene de Tineret
R.: De când ești președintele Congresului Mondial al Organizațiilor Ucrainene de Tineret? În ce context ai fost ales? Care e rolul tău în administrația de la Kiev?
A.G.: Congresul Mondial al Organizațiilor Ucrainene de Tineret este o structură internațională care are menirea de a coordona activitatea și de a susține organizațiile ucrainene de tineret din diaspora. În august 2021, în cadrul Forumului Tinerilor Ucraineni din Diaspora, eveniment organizat anual, au avut loc alegeri ale CMOUT unde am fost ales președinte alături de o echipă tânără și energică din alte șase țări (Spania, Canada, Moldova, Slovacia, Letonia și Georgia). Biroul președintelui Ucrainei (administrația prezidențială) a înființat un consiliu de tineret care are menirea de a oferi consultanță președintelui Ucrainei pe probleme de tineret și de a elabora proiecte și propuneri legislative care să ducă la dezvoltarea tinerilor ucraineni din țară și din diaspora. Acest consiliu, ai cărui membri au fost numiți prin decret în 17 ianuarie, a reunit liderii marilor ONG-uri din țară, organizația noastră care reprezintă tinerii ucraineni din diaspora și lideri ai tinerilor din diverse instituții, pentru a coopera la implementarea strategiei pentru tineret din Ucraina.
• de la Sighet la Cluj-Napoca, prin Belgia, Turcia, Etiopia și SUA
R.: Ca formare, ești arhitect, absolvent de Cluj, iar liceul a fost bifat la Sighet – Colegiul Național „Dragoș Vodă”. Care e parcursul tău profesional de la finalizarea studiilor în România?
A.I.G.: Așa este, sunt etnic ucrainean din Maramureș, am făcut școala primară și gimnazială la liceul ucrainean „Taras Sevcenko” din Sighetu Marmației, am continuat liceul la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, iar apoi am urmat cursurile Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca. În cadrul facultății, am avut ocazia să studiez un an de masterat în Bruxelles la Sint-Lucas School of Architecture din KU Leuven prin programul Erasmus și am participat la competiții și proiecte internaționale în: Istanbul (Turcia), Addis Abeba (Etiopia), Boston (SUA), San Francisco (SUA). După finalizarea studiilor, am început stagiul în arhitectură și cel în urbanism în cadrul firmei Arhimar din Cluj-Napoca, iar după aproape cinci ani m-am alăturat echipei Format 4 tot din Cluj-Napoca, unde lucrez și în prezent.
