Doamna de la Apus

0
122

La Festivalul Poeziei de la Iași am participat și la discuții colegiale despre lumea în care trăim, cu toate curbele ei. Am avut în preajmă personalități care s-au remarcat și în viața publică, politică și în diplomație. Cred în oamenii cu asemenea experiențe, deoarece au fost puși în situații în care să ia hotărâri cu propria minte, decizii care privesc destinul țării. Sursele de informare aveau ineditul lor, venind din mai multe părți ale Europei. Au fost scriitori din 16 țări. Unii chiar aveau aplecare spre fenomenele care ne frământă. Cum să nu asculți părerile unora dintre ei? Am fost foarte atent ce zic și scriitorii români care au trăit în străinătate. Cu experiențe diplomatice, cum ziceam. Așa am cules informații despre războiul din Ucraina de la confrații de la Chișinău. Despre starea de spirit a basarabenilor. „La noi este liniștea dinaintea furtunii”. Da, nu ne lipsește frica, suntem cutreierați de multe întrebări, îmi spune Nicolae Spătaru, prozatorul din Chișinău care a fost la Desești. Apoi, despre incidentele din Transnistria.
Ca invitat la Festival a fost și un bun poet din Ungaria, Andras Petocz, pentru care am o mare prețuire valorică. Sentimentele s-au dovedit reciproce. Pornind de la Andras, cel volubil și prietenos, s-a declanșat la o masă o discuție despre Ungaria și Europa, Viktor Orban și Vladimir Putin. Zice unul: „foarte puțini dintre maghiari își mai amintesc de momentele dramatice din noiembrie 1956, atunci când trupele sovietice au intervenit brutal în Ungaria pentru a opri fluxul liberal al guvernului lui Imre Nagy. Dacă și-ar aminti, ar privi altfel războiul din Ucraina.” Da, Ungaria este singura țară din Uniunea Europeană în care Putin e mai popular decât președinții Ucrainei și SUA la un loc. Zice altul: „Poziția Guvernului de la Budapesta este ambiguă și ezitantă. Un balet între Moscova și Bruxelles. Ungaria primește victime ale războiului din Ucraina, dar refuză să vadă în Putin un agresor.” Când Bruxelles a amenințat Ungaria cu sancțiuni grave, se amplifică vocile maghiarilor care cer ieșirea din UE. Poziția prorusă a lui Viktor Orban a produs o fractură și în Grupul de la Vișegrad.
Ruptura dintre Ungaria și Polonia este evidentă. De câteva săptămâni, Ungaria are un nou președinte. Mai bine zis o președintă. Doamna Katalin Novak este prima femeie președinte al Ungariei. Poetul cu reședință și în Portugalia ne spune că la ceremonia de învestire în înalta funcție, doamna Katalin a condamnat aspru agresiunea Rusiei în Ucraina. S-ar crede că este o nouă optică la Budapesta? Una crede premierul Orban, alta vede președinta Novak? Când să ne așezăm în păreri mai ferme, doamna președintă de la Apus vine într-o vizită privată în România, unde face gesturi oficiale. În jurul acestei călătorii în Transilvania, a doamnei din Apus, s-au purtat discuții aprinse. Cei mai mulți au analizat vizita prin prisma regulilor diplomatice. Un participant la discuții, poetul din Botoșani, ne pune pe masă părerea unui fost premier al Guvernului României. Adrian Năstase sancționează faptul că, abia aleasă în funcție, Katalin Novak nu a dorit să-l întâlnească pe președintele României, ci să meargă la Alba Iulia, ca să asiste la dezvelirea unei statui în cinstea unui luptător maghiar. Unde a oferit distincții unor indivizi condamnați pentru terorism și a făcut declarații și gesturi ofensatoare într-un stat suveran.
Citește poetul din declarația fostului premier român: „Vizita în România a noului președinte al Ungariei nu a fost o vizită oficială, nu a fost nici o vizită turistică, ci a fost o vizită politică, de provocare. Vizita a fost organizată în contextul premierii celor doi secui condamnați pentru terorism, al tensiunilor legate de intonarea imnului secuiesc la două manifestări sportive și declarațiilor ambigue ale miniștrilor UDMR. Această primă vizită în străinătate a președintei Ungariei a sfidat toate regulile de protocol, de curtoazie, de bună vecinătate și de eleganță. Katalin Novak a dorit să sugereze că ea nu vine în vizită în România, ci în Transilvania, sfidând în acest fel suveranitatea. Transilvania trebuie să pară o provincie a Ungariei. Astfel de provocări au mai fost. Unele au primit răspunsul potrivit, altele nu. Se pare că Budapesta mizează pe faptul că Rusia ar putea impune o nouă Conferință de la Ialta. Aș fi vrut să aud: România este România. Punct. Se pare că președintele României, urmărind un post internațional, tace. Cine să vorbească în numele României?”
Opiniile fostului premier român au fost apreciate de unii, domolite de alții. S-a adus în discuție și povestea bornelor din Munții Trascăului. Vopsite în culorile Ungariei și ale României. Doamna din Apus s-a fotografiat, ostentativ, lângă o bornă vopsită în culorile drapelului maghiar. Dar ce ați fi vrut? Poetul cu reședință în Portugalia ne aduce aminte că doamna din Apus are programată o vizită oficială în România. Și atunci poate se vor discuta chestiuni care frământă lumea asta.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.