Celor ce râdeau odinioară de schimbările climatice și de încălzirea globală nici măcar nu ne mai vine să le râdem în nas. Oftăm. De un deceniu, zicem noi, poate mai mult, fenomenele meteo extreme au devenit deja o obișnuință în Maramureș. Erau rare, dovadă stau însemnările făcute peste secole de preoți, pe cărți sfinte. Unde notau ici o holeră, colo o viitură. Acum, avem de toate, plus câteva nemaiauzite! Majoritatea dezastrelor naturale definite de specialiști au fost prezente, peste ani, în Maramureș!
Am avut dezastre mici, de tot felul
Trecem în cele ce urmează câteva dintre evenimentele naturale majore ale ultimelor decenii.
Miniavalanşă
Avalanșele de mici dimensiuni nu sunt străine Maramureșului, s-au petrecut peste tot în munți, dovadă stând acele culoare de avalanșă, vizibile de departe când e ori zăpadă puțină, ori la final de iarnă. Am avut avalanșe în Borșa, cu victime, de mai multe ori, inclusiv în anii 40 ai secolului XX, apoi iar una la Puzdrele, anul trecut. Am avut avalanșe de asemenea în munții Maramureșului, în Gutâi sau în Țibleș, inclusiv cu pierderi de vieți.
Viscolul nu e obligatoriu un fenomen nou sau foarte drastic la noi, dar nu trebuie uitat că în anume zone deschise și expuse vântului, gen drumul Coroieni-Vima sau sus pe Culmea Prelucilor, au fost momente când s-au format nămeți de 2-3 metri, în urma viscolului.
Valul de frig e și el o obișnuință la noi, dacă e să ne comparăm cu alte zone din țară…dar nu și cu zona maghiară din centrul țării. Astfel, am avut record de minus 29 grade Celsius la Iezer, în anii 60, dar și un minus 25 de grade în ianuarie 2022.
Seceta a fost și ea prezentă, inclusiv vara trecută, cu emoțiile date de secarea tuturor pâraielor din zona de șes și de deal, cu golirea Firizei etc.
De cutremure nu am prea avut parte, decât mici, cu excepția ecoului unui cutremur din Ucraina în 1987, resimțit.
Fenomene meteo dure, totuși
Am avut însă și dezastre naturale memorabile. Amintiți-vă valurile de inundații grave, fatale, în 1970, 1998, 2008, 2020. Dacă este ceva cutremurător de văzut, este peretele școlii părăsite din Teceul Mic, comuna Remeți, unde s-au păstrat măsurătorile nivelului apei la școală. În 2001, apa era deasupra clasei…
O categorie aparte sunt inundațiile rapide, generate de viituri neașteptate. Cum a fost acea rupere de nori ce a generat viitura de pe Vaser și de pe principalele văi din munții Maramureșului, inclusiv Repedea, Rica și Cisla. Absolut îngrozitor fenomen, dat de o ploaie bruscă, imensă și nemaivăzută, localizată acolo. O variantă în miniatură am revăzut anul trecut, ne-a prins pe Valea Frumușaua de la Crasna Vișeului, sub Pop Ivan, în căutarea văii Criva. Plouați drastic, dur, la întoarcere am prins viitură pe Valea Crasna.
Grindină „memorabilă” am avut în luna mai 2019, unii automobiliști își mai amintesc mașinile ciuruite.
Valuri de căldură avem deja an de an, din păcate. Record de caniculă am avut în iunie 2022, o premieră de cod roșu la noi în Maramureș, cu 39 de grade Celsius!
Deocamdată, nu
Sunt și dezastre naturale, din lista oficială (vezi o prezentare decentă pe naturescu.com-tipuridezastrenaturale), cu care nu ne-am întâlnit.
Furtună de gheață n-am avut. Impact major de meteoriți la fel. Alunecări majore de teren nu, dar am avut un fenomen straniu în anii 2000 la Coștiui, unde o surpare a făcut să dispară lacul sărat de deasupra localității, punând satul în pericol.
Nici alunecări cu noroi n-am avut, cum vedem la Tv, deși viitura de pe Vaser nu era apă curată, era vâscoasă la un moment dat. Ceață supă de mazăre nu, acel amestec de ceață cu smog de oraș și cu funingine sau dioxid de sulf, deși cei de peste 40 de ani își amintesc cum venea uneori de la combinatul Phoenix o ceață gălbuie ce nu se putea respira…
Nici doline prăbușite nu avem, chiar dacă marginea de Țară a Chioarului, în zona Valea Chioarului-Boiu Mare, abundă de doline și de peșteri în calcar. Nu că nu se surpă, dar nu cu victime. Un edil ne spunea cum un gospodar ce ara terenul s-a trezit că în urma lui se căsca un șanț căruia nu i se vedea fundul… Erupții solare, să ne fie cu iertare, am tot avut de câțiva ani încoace, chiar anunțate, doar că ni s-a cam ascuns impactul lor asupra mediului și sănătății, se tot bătea monedă pe telefoane și pe telecomunicații.
La fel, nici subsidență-tasare n-am avut, deși Coștiuiu ar putea duce cu gândul acolo. Nici tsunami…
Neașteptate surprize neplăcute
Am avut însă fenomene stranii, neașteptate pentru Maramureș. În august 2022 am avut o furtună cu descărcări electrice de toată frumusețea, de nu erai în calea ei sau în câmp deschis.
Fenomen de ciclon-tornadă am avut acel episod din septembrie 2017, cu acoperișurile smulse, cu acel ciclon ce a intrat la noi dinspre Mesteacăn, a măturat ce-a prins în cale spre Baia Mare, apoi s-a lovit de Gutâi la Cavnic, unde a rupt pădure grav, apoi și-a pierdut din intensitate.
Erupții vulcanice nu am avut recent, dar trebuie să reamintim că Maramureșul a avut parte de așa ceva, dovadă stând Creasta Cocoșului și Gutâiul ce arată, dinspre Ocna Șugatag, exact ca un crater de vulcan ce a curs spre Breb. La fel, diferitele manifestări și apariții interesante de rocă vulcanică din Gutâi arată că am avut activitate vulcanică serioasă, de la neckuri vulcanice la ape minerale. Dar la final, n-ar trebui să omitem dezastrele naturale generate de noi. Pentru că suntem harnici de felul nostru și am reușit să avem capacitatea de a distruge, pe alocuri drastic.
Vă reamintim incendiile de vegetație, ce de altfel se întâmplă an de an, dar uneori au degenerat. De reținut cele de la Baia Borșa – Toroiaga, pe Gutâi sub Creasta Cocoșului, pe Dealul Crucii băimărean, cel de pe platforma IMMUM. Și lista nu se va încheia aici, în ciuda interzicerii explicite de arderi de miriști. Apoi, dezastrele „nenaturale” majore la care am fost doar spectatori, ceea ce nu înseamnă c-am fi scăpat nevătămați.
Accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl ne-a costat, la fel cum cu siguranță ne-a costat și accidentul cu poluarea majoră de pe iazul de steril cu cianuri de la Bozânta.
Am vrea să încheiem lista. Definitiv. Din păcate, la ce evoluții are vremea și la ce schimbări majore se petrec pe Glob, de la topirea ghețarilor evidentă la încetinirea curenților marini, ne temem că problemele abia încep!
Cred ca cel mai persistent si evitabil dezastru e aruncarea gunoaielor peste tot in natura. Atat de usor de evitat dar atat de urat