Un grup de elevi de la Colegiile „M. Eminescu” şi „E. Racoviţă” din Baia Mare au făcut o excursie în Slovacia şi Polonia, însoţiţi de profesorul de istorie Dorel Condor şi de Daniela Aştilean, ghid şi colaborator al firmei de turism „Expert Travel”.
Drum bun spre Kosice şi Zakopane
În jurul prînzului, ajungem la Kosice, oraş cochet, cu o populaţie de 100.000 de locuitori. Vizităm catedrala „Sf. Elisabeta”, construită în sec. XIII, în stil neogotic, în care se pot ruga deodată 5.000 de suflete. Deşi din 1970 a intrat în patrimoniul cultural, duminica şi în sărbători se ţin slujbe. Fapt nemaiîntîlnit într-un lăcaş de cult religios, la ieşirea din catedrală ni s-a cerut 1 euro. Se pare că în fostele ţări comuniste pînă şi bisericile au intrat în economia de piaţă, rugăciunile adresate Celui de Sus trebuie plătite. După traversarea Munţilor Tatra, cu vîrfurile înzăpezite, ajungem în staţiunea turistică Zakopane. Era seară, aşa că nu am văzut mare lucru. Ne înscriem cu autocarul pe autostradă şi o ţinem aţă spre Cracovia.
Oraşul de pe malurile Vistulei
Cu zona limitrofă, Cracovia are peste 700.000 de locuitori. Arată superb, atît ziua cît şi noaptea. Alegerea unui hotel de la periferia oraşului a fost un examen trecut cu brio. A doua zi, după micul dejun, diversificat şi copios, ne îndreptăm spre castelul Wawel, obiectivul turistic principal al Cracoviei. Situat pe o colină impunătoare, castelul a fost construit în sec. XIII, la ordinul regelui Cazimir al III-lea. Devastat de două ori de armata prusacă şi trecut printr-un incendiu, castelul renaşte de fiecare dată. În patrimoniu, deţine o colecţie unică de tapiţerie, mobilier vechi şi picturi ale unor pictori consacraţi pe plan european, achiziţionate de la alte muzee. După invadarea Poloniei, naziştii au găsit castelul aproape gol. Înainte de război, autorităţile au avut inspiraţia să transfere întreaga colecţie de obiecte în Canada. Pînă la eliberarea oraşului de armata sovietică, castelul a fost sediul comandamentului german. După război, pe baza documentelor şi fotografiilor, castelul a fost reconstruit şi a revenit la aspectul de odinioară. Multă vreme, Cracovia a fost capitala ţării şi are una dintre cele mai vechi universităţi europene fondată în sec. XIII. Atracţie turistică prezintă şi piaţa centrală a oraşului, înconjurată de biserici, monumente istorice, magazine cu suveniruri, restaurante şi cafenele. Ca în orice piaţă, se organizează concerte, manifestări cultural-artistice şi sportive.
Complexul muzeal Auchiwitz-Birkenau
Din cauza ambuteiajelor, ajungem la complexul muzeal cu o oră întîrziere. Împărţiţi în două grupuri, primim informaţiile de la ghizi, prin cască, în franceză şi engleză. Din diferite surse, despre lagărul morţii am auzit cu toţii. Mărturiile supravieţuitorilor, cărţile, filmele, documentarele şi reportajele realizate redau grozăviile care au avut loc acolo în timpul războiului. Eu cred că reacţiile şi stările emoţionale ale vizitatorilor ajunşi într-o astfel de locaţie, pe bună dreptate sinistră, diferă în funcţie de vîrstă şi de puterea de percepţie a mentalului individual. Tinerii de azi şi de pretutindeni au alte preocupări, citesc puţin şi în mai mică măsură sînt interesaţi de trecut. Evenimentele istorice fiind prea departe de vîrsta lor, şi în lipsa unor informaţii directe, tinerii privesc cu detaşare, preferă să fotografieze şi să filmeze tot ce le stă la îndemînă. Societatea de azi îi încurajează pe tineri să privească prezentul şi viitorul, şi mai puţin trecutul. E o constatare, nicidecum un reproş. Adulţii sînt mai bine informaţi şi judecă în alt fel evenimentele istorice. Lumea cunoaşte păcatele istoriei, dar tot nu ţine seamă de ele. Un elev a spus că nu înţelege ce rău au făcut evreii, încît Hitler a premeditat un genocid de asemenea proporţii. Este greu să-i explici unui tînăr ideologia şi ura naziştilor faţă de evrei şi alte etnii.
Cîteva ore din ultima zi le-am dedicat unei vizite făcute în cartierul evreiesc, care are străduţe înguste şi magazine specifice fostelor prăvălii evreieşti interbelice. Menţionăm că aici s-au turnat cadre din celebrul film „Lista lui Schindler”, regizat de americanul Spielberg. După o excursie minunată, pe acelaşi traseu, la orele amiezii, am pornit spre casă. Grupul de elevi şi profesori ţin să le mulţumească conducătorilor auto Dorin Orean şi Florentin Mureşan, pentru modul în care s-au descurcat, reuşind să ne aducă acasă cu bine.
prof. Vasile ILUŢ
