De unde vin banii
Subvenţiile plătite fermierilor sînt finanţate în primul rînd din fonduri europene constituite în acest sens, dar şi din bugetul naţional. Este vorba de fonduri atrase din bugetul Uniunii Europene, care intră în bugetele agricultorilor, producătorilor sau solicitanţilor români şi ajung în economia românească, în viaţa de zi cu zi a românilor.
Drepturile de plată stabilite de APIA – Centrul Judeţean Maramureş pentru aplicanţii anului 2014 se ridică la suma totală de 55,12 milioane Euro, respectiv 244,35 milioane lei, din care: Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) – 22,3 milioane Euro – 98,2 milioane lei; Ajutoarele Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal – 0,63 milioane Euro – 2,78 milioane lei; Plăţi compensatorii (agromediu şi zone defavorizate) – 19,3 milioane Euro – 86,3 milioane lei; Măsuri de piaţă şi intervenţie – 0,55 milioane Euro – 2,41 milioane lei: Programul comunitar pentru furnizarea laptelui şi a produselor lactate în instituţiile şcolare; Programul Naţional Apicol (PNA); Ajutor excepţional în sectorul fructe-legume – retragere de pe piaţă; Măsura 215 „Bunăstarea animalelor”, specia porcine şi păsări – 2,54 milioane Euro – 11,36 milioane lei; Ajutoare Naţionale Tranzitorii în sectorul zootehnic – 7,05 milioane Euro – 31,1 milioane lei: speciile bovine şi ovine/caprine; Ajutoare specifice comunitare acordate producătorilor de lapte şi carne de bovine, ovine/ caprine din zonele defavorizate – 2,17 milioane Euro – 9,6 milioane lei; Ajutor specific comunitar acordat pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică – 0,28 milioane Euro – 1,26 milioane lei; Ajutoare de stat finanţate din bugetul naţional – 0,3 milioane Euro – 1,34 milioane lei; Subvenţionarea diferenţei de acciză la motorina utilizată în agricultură; Ameliorarea raselor de animale; Renta viageră agricolă; Ajutorul de minimis acordat exploataţiilor vegetale înregistrate în agricultura ecologică. Aceste sume provin: 46,5 milioane Euro – 204,25 milioane lei – 83,55% din fonduri europene (FEGA şi FEADR); 9,07 milioane Euro – 40,10 milioane lei – 16,45% din bugetul naţional.
Cadrul juridic s-a schimbat
În România, 2015 a fost primul an în care fermierii aplicanţi ai schemelor de plată şi măsurile de sprijin, amintite anterior, au depus o singură cerere unică de plată. Totuşi pentru măsurile de piaţă şi intervenţie, pentru măsurile de bunăstare a unor specii de animale şi pentru ajutoarele de stat, solicitanţii depun cereri de plată separate. Prin reglementările europene, s-a introdus noţiunea de fermier activ. Adică, fermierul care în anul anterior de plată a beneficiat de plăţi directe care nu depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă în cadrul exploataţiei sale este considerat fermier activ şi poate beneficia de plăţi directe. Fermieri, persoane fizice, care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro, pentru a dovedi calitatea de fermier activ, trebuie să se înregistreze la ONRC ca PFA, II sau IF, potrivit OUG nr. 44/2008, sau ca persoană juridică ce desfăşoară activitate agricolă. Fermieri, persoane fizice şi juridice, care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care au depăşit cuantumul de 5.000 euro şi care nu s-au înregistrat la ONRC ca PFA, II, IF sau PJ şi pentru care din actul de înfiinţare nu reiese activitatea agricolă, aceştia trebuie să furnizeze documente din care să rezulte că plăţile directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sînt disponibile astfel de dovezi verificabile; şi că veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sînt disponibile dovezi verificabile.
Condiţii noi pentru pajişti
După un an de graţie, asociaţiile şi composesoratele constituite în condiţiile OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii trebuie să se transforme în grupuri de producători sau cooperative agricole, conform prevederilor legislaţiilor în vigoare. Dacă nu o vor face, asociaţiile şi composesoratele vor fi neeligibile începînd cu anul 2016.
În ultima etapă de depunere a cererilor, actele normative s-au modificat, dînd posibilitatea să beneficieze de subvenţii pentru pajiştile permanente şi fermierii care nu deţin animale, dar care se obligă să utilizeze terenul prin cosit şi să facă dovada valorificării fînului. Dacă fînul nu este vîndut, fermierul trebuie să facă dovada depozitării lui, în cazul persoanelor fizice, sau să prezinte documente contabile de gestiune în cazul persoanelor juridice.
Ce sume primesc fermierii
Se vehiculează următoarele sume: SAPS – 72,69 Euro/ha; ANT vegetal – 19 Euro/ha; Plata redistributivă: de la 1 la 5 ha – 5 Euro/ha; de la 5 la 30 ha – 45 Euro/ha; Plata pentru înverzire – 53,90 Euro/ha; Plata pentru tinerii fermieri – 29,77 Euro/ha; Sprijinul cuplat este diferenţiat de la o cultură la alta: Soia – 325 Euro/ha; Lucernă – 55 Euro/ha etc. Şi de la o specie de animale la alta: SC pentru bovine de lapte – 250 Euro/cap; SC bovine de carne – 300 Euro/cap; SC pentru ovine/caprine – 7 Euro/cap. Schema simplificată, de la 500-1250 Euro/ha.
În judeţul Maramureş, au aplicat măsuri compensatorii: 8.864 fermieri pentru pachete de agromediu – Măsura 214 din PNDR 2007-2013 şi Măsura 10 din PNDR 2014-2020; 187 fermieri pentru Măsura 11 – Agricultura ecologică; 22.313 fermieri pe Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrîngeri naturale.
Pentru sectorul zootehnic, au aplicat 10.499 fermieri, astfel: pentru un număr de 45.885 capete ANT – sector carne; pentru un număr de 185.446 capete ANT – ovine; pentru un număr de 17.540 capete ANT – caprine; pentru 31.653 tone lapte; pentru 1.029 capete sprijin cuplat vacă de lapte; pentru 865 capete sprijin cuplat bivoliţe; pentru 202 capete sprijin cuplat taurine carne; pentru 102.923 capete sprijin cuplat ovine; pentru 10.017 capete sprijin cuplat caprine.
Cum trebuie folosite subvenţiile de stat
Toate terenurile agricole trebuie menţinute în bunele condiţii agricole şi de mediu şi trebuie respectate cerinţele în materie de gestionare a mediului, a apei, a solului, trebuie asigurate şi menţinute bio-diversitatea, peisajul, sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, precum şi bunăstarea animalelor. Construirea de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, astfel încît nitraţii proveniţi din surse agricole să nu polueze sursele de apă; să-şi stabilească şi să urmeze un plan de fertilizare cu maximum 170 kg N s.a./ha, provenite din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale; să asigure o distribuţie uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol; dacă fermierul administrează o cantitate mai mare de îngrăşăminte pe hectar, în scopul creşterii producţiei, planul de fertilizare trebuie să aibă la bază un studiu agrochimic, care necesită costuri suplimentare.
Faţa şi reversul
Rezultă de aici faptul că producţia agricolă şi protecţia mediului, a solului şi a apelor presupun costuri considerabile pentru fermieri. Prin urmare, decizia acordării de sprijin financiar de stat pentru producătorii agricoli este justificată! Cei care respectă toate cerinţele stabilite prin legislaţie beneficiază de aceste ajutoare. Cei care nu le respectă, la un moment dat vor suporta consecinţele. Informaţii primite de la APIA Maramureş.
