Aşa începe Nota de protest semnată de Tiberiu MORARU, preşedinte al Asociaţiei MORĂRIŢA din Oradea, partener oficial al proiectelor culturale ale Bihorului şi Maramureşului istoric din dreapta Tisei-Ucraina: ”La Bucureşti, în prima decadă a lunii decembrie, a avut loc prima ediţie a Galei premiilor de excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice. Cu surprindere, am citit numele liderilor românilor din Ucraina (doar din regiunile Cernăuţi, Odesa şi …Bucureşti. n. n.) onoraţi cu premii de excelenţă, urmare a propunerilor comisiei prezidate de Excelenţa Voastră!, comisie alcătuită „din reputaţi specialişti pe problematica românilor de pretutindeni“. Faptul că giraţi competenţele primei ediţii a Galei, socotim că subiectivitatea responsabilităţii analizei încredinţată comisiei poate în limite rezonabile să aşeze, să evidenţieze sau nu, lideri care merită mai mult sau mai puţin să stea pe scenă. Omiterea spaţiului Maramureşului istoric din dreapta Tisei din Ucraina, o comunitate românească distinctivă, a liderilor românilor trăitori aici din analiza acestei comisii, dă un gust amar asupra modului de lucru al „specialiştilor“ care au constituit comisia. Domnule academician, în localităţile româneşti din dreapta Tisei, în satul Biserica Albă, Apşa de Jos, Plăiuţ, Bouţu Mic, Strâmtura şi Apşa de Mijloc, a fost serbată Ziua Naţională a României în prezenţa liderilor comunităţii celor peste cincizeci de mii de români din Maramureşul Voievodal din dreapta Tisei (Transcarpatia), a primarilor, preşedinţilor organizaţiilor neguvernamentale culturale, a elevilor, profesorilor şi directorilor şcolilor româneşti, a reprezentanţilor Consulatului General al României la Cernăuţi, ai Ambasadei României la Kiev, delegaţii din Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistriţa, Năsăud, Sighet, cei prezenţi la manifestări desfăşurând activităţi culturale de-a lungul a trei zile (depuneri de coroane de flori la statuia lui Ştefan cel Mare din Slatina, la statuia lui Mihai Eminescu din Biserica Albă, la mormântul lui Mihai Dan a lui Dumnezeu din Apşa de Mijloc, unul din participanţii maramureşeni la Marea Unire în 1918 la Alba Iulia, (FOTO), un simpozion muzeal organizat de Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia. Consider această comunitate istorică românească, cea mai vie, cea mai dinamică şi mai ataşată de Patria mamă, maramureşenii din dreapta Tisei apărând încă cu sufletul vechiul hotar al Ţării. Aceşti români au lideri care stau în faţă demni, atunci când e greu, în faţa autorităţilor statului ucrainean în care trăiesc, alteori ale statului român, atunci când bat drumul până la Cernăuţi pentru o viză de România, pe care o plătesc încă. Liderii românilor din comunitatea istorică maramureşeană sunt responsabili, editează ziare din fonduri proprii în folosul românilor, au inaugurat singurul muzeu românesc din Transcarpatia, organizează manifestări româneşti care păstrează limba, portul şi tradiţiile noastre, sunt harnici şi buni gospodari. Participă în România la proiecte cu zeci de ediţii, la concursuri, festivaluri internaţionale (cel mai recent la Oradea, Festivalul – Concurs Naţional cu participare internaţională „Asta-i datina străveche“ – coordonatorul grupului de colindători maramureşeni ”Apşiţa” din Apşa de Jos fiind dr. Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia, cunoscută şi prin concursurile sau prin simpozioanele internaţionale pe care le organizează de 15 ani încoace. Evenimente cu ecou în presa scrisă şi audiovizuală naţională din România sau din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Bihor, care relatează de un sfert de veac despre comunitatea românească de dincolo de Tisa.
„Specialiştii comisiei“ au ochii şi urechile legate? Să nu cunoască Domnia Voastră demersurile iniţiate de mai mulţi ani de reprezentanţii vrednici ai românilor maramureşeni din dreapta Tisei pentru recunoaşterea cetăţeniei române de către Statul Român? Cetăţenia românească pe care nu au pierdut-o niciodată, confirmată încă odată istoriei prin votul delegaţilor acestor teritorii care au întărit Marea Unire de la Alba Iulia. Mare păcat şi mare ruşine domnule Academician Alexandru SURDU! Cum explicaţi această situaţie a omisiunii, a neevidenţierii comunităţii istorice româneşti maramureşene căreia Ţara îi datorează atât de mult?
(N.N.: Singurul premiu acordat românilor din Transcarpatia l-a primit Elisabeta Pricop – Clubul Maramureşenilor din Dreapta Tisei, înfiinţat la Bucureşti în 2001, de către studenţii născuţi în Transcarpatia).
