Şi actualii guvernanţi, în frunte cu fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş, insistă ca ţăranii să înfiinţeze cooperative agricole de producţie şi marketing.
Se fac de rîs în faţa istoriei, deoarece în România nu funcţionează nici o asemenea cooperativă agricolă care să funcţioneze şi să poată fi dată ca exemplu. Există în schimb asociaţii profesionale de tip sindicat, în Maramureş avem peste 100. Dar nici una dintre aceste asociaţii nu a făcut paşi să se transforme în cooperativă agricolă (cum prevede Legea păşunilor), deoarece CAP înseamnă firmă cu asociaţi/acţionari şi capital, iar micii agricultori nu au capital de investit şi chiar dacă ar avea, l-ar investi în propriile ferme. Dacă nu se cere o derogare de la obligativitatea asociaţiilor de a se transforma în cooperative, organizaţiile fermierilor riscă destrămarea, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) se va trezi cu un volum de muncă dublu sau triplu. Pentru a evita conflictele, păşunea comunală din satul Arieşu de Pădure a fost împărţită între fermieri, după numărul de capete de animale pe care le deţin. Gospodarii primesc subvenţia pentru păşune direct, nu prin asociaţie. Este evident că Asociaţia crescătorilor de animale din Arieşu de Pădure va dispărea. Iar apariţia unui CAP în Arieş este o idee foarte proastă pentru ţărani şi fermieri.
Asociaţiile agricole săteşti au obligativitatea din acest an să se transforme în grup de producători sau cooperative agricole. Din nou, ar putea interveni prevederea care a fost în 2015, ca fiecare crescător de animale, membru în asociaţie, să ceară subvenţia pentru păşune. În felul acesta, va creşte numărul de solicitanţi la APIA. De exemplu, o păşune de 100 ha, pe care o folosesc 100 de fermieri pentru animalele lor, înseamnă să digitizezi 100 de parcele şi implicit încă 100 de cereri unice de procesat. După Legea 566 a cooperaţiei, membrii trebuie să intre în patrimoniul cooperativei cu animalele şi cu terenurile pe care le deţin, ceea ce nimeni nu acceptă.
Ordonanţa subvenţiilor 3/2015 obligă asociaţiile fermierilor să se transforme din 2016 în cooperative. Noile cooperative îşi păstrează contractele de concesiune pentru păşuni încheiate cu primăriile, cu condiţia să-şi menţină membrii din fosta asociaţie. În 2015, asociaţiile au depus la APIA solicitările pentru plata subvenţiei pe păşune, însoţite de un tabel centralizator în care figurează toţi membrii, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor (RNE), numărul de animale şi suprafaţa care revine fiecărui membru al asociaţiei, proporţional cu numărul de animale deţinute, hotărîrea adunării generale a asociaţiilor privind utilizarea fondurilor. Se află în pregătire un proiect de modificare a Legii cooperaţiei, dar după Ponta şi Cioloş mergem pe un drum greşit. Agricultorii nu se vor asocia niciodată, pentru că ei ştiu ce înseamnă CAP-ul. Ca urmare, derogarea de la obligaţia fixată prin lege pentru asociaţiile fermierilor este obligatorie, ceea ce presupune notificarea Comisiei Europene şi acordul favorabil al acesteia pentru încă un an de amînare.
