Autorităţile din Asuaju de Sus sunt disperate din cauza drumului judeţean care trece prin comuna lor şi face legătura între Ariniş şi Bârsău de Sus – judeţul Satu Mare.
Motivul pentru care cei din Asuaj sunt supăraţi este starea precară în care se află drumul cu pricina. Mai precis, ultimii doi kilometri şi jumătate, aflaţi pe teritoriul comunei, şi ai judeţului, nu sunt asfaltaţi. Drumul arată în acest moment mai rău ca o uliţă de sat: plin de gropi şi noroi: „Drumul judeţean (DJ 193E) care face legătura între Ariniş, Asuaj şi Bârsău de Sus (judeţul Satu Mare) este foarte slab întreţinut. Dacă până în comună mai e cum e, de aici în sus, este prăpăd. Mai avem circa 2,5 kilometri care nu sunt asfaltaţi deloc. Şi totuşi e un drum judeţean. Cei de la Consiliul Judeţean, în administrarea cărora se află, spun că anul acesta îl rezolvă, dar de 20 de ani tot aşa zic. S-a făcut în toamnă doar o reparaţie la podul de pe el şi cam atât!”, a declarat Ioan Boitor, viceprimarul comunei Asuaju de Sus.
Şoferii îşi strică maşinile din cauza gropilor
Cei care locuiesc în zonă, sau care tranzitează des acest tronson, sunt revoltaţi: „Ne stricăm maşinile cirulând zilnic pe acest drum. Ar trebui să le fie ruşine celor vinovaţi că avem un drum judeţean care arată ca şi o uliţă, sau mai rău câteodată”, a declarat un localnic. „Tot sperăm, de peste 20 de ani, că se va asfalta acest drum şi tot degeaba. Cred că noi nu vom mai fi pe lumea asta când o să ne asfalteze drumul ăsta”, a spus un alt şofer supărat.
Consiliul Judeţean nu asfaltează drumul nici în 2016
Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş spun că vor efectua lucrări de reparaţii la drum, dar numai de la Ariniş la intrarea în comună. Ultimul tronson, din Asuaj şi până la limita cu Bârsău de Sus (judeţul Satu Mare), rămâne deocamdată tot neasfaltat, deoarece nu a fost cuprins în programul de reparaţii şi întreţineri pe 2016: „În mod cert, drumul care merge la Asuaj, îl avem în vedere pentru a-i face o întreţinere cu covoare asfaltice şi plombări în acest an, când ne va permite timpul, probabil de la sfârşitul lunii martie, început de aprilie. Deci, avem cuprins acest drum în programul de întreţinere pe acest an, dar nu şi partea de ieşire din judeţ, pentru că bugetul la acest capitol este mult mai mic decît anul trecut. Sperăm într-o rectificare şi atunci vom face din nou o analiză asupra lucrărilor. Dar până în comună se vor face cu siguranţă covoare, ca şi în mai multe localităţi, nu numai în Asuaj, în aşa fel încât circulaţia să se poată desfăşura în condiţii normale, decente”, ne-a declarat Emil Marinescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş. Dacă va veni rectificarea bugetară şi ea va fi una pozitivă, atunci există unele şanse ca şi acest tronson să intre totuşi la asfaltare. În caz contrar, oamenii nu au ce să facă, decât să mai aştepte… încă un an.
Sătenii nu au unde să-şi comercializeze laptele
O altă problemă stringentă este legată şi de faptul că în comună nu există un centru de colectare a laptelui. Astfel, crescătorii de vaci nu au unde să-şi comercializeze, local, laptele: „O problemă în comuna noastră este că nu avem un punct de achiziţie a laptelui. Am avut unul care a luat la Sălsig, dar s-a închis, a intrat în insolvenţă şi s-a terminat. Mai este şi preţul cu care preiau laptele, la 80 de bani litrul de lapte. Dar se merge pe ideea că dacă nu-ţi place, foloseşte-l tu cum poţi!”, a precizat viceprimarul. Cei în cauză nu prea au soluţii: „Am patru vaci care dau cam 40-50 litri de lapte zilnic. Aici în comună nu mai vine nimeni să ne preia laptele. Să mergem la oraş zilnic nu putem, că trebuie să avem grijă de animale şi e departe. Dacă totuşi reuşim să-l dăm, preţul este foarte mic şi lucrăm aproape în pagubă”, a apus un crescător de animale.
Lucrările la căminul cultural, în toi
Proiectul de modernizare a căminului cultural din comună, prin GAL Nord-Vest, este în derulare. El a început anul trecut, fiind în valoare de peste 550.000 de lei, şi va fi terminat în acest an, până cel târziu la finalul lunii martie. Lucrările sunt avansate în acest moment. Urmează doar conectarea imobilului la reţeaua electrică şi clădirea este gata pentru a fi gazda tuturor activităţilor cultural-artistice din comună.
Comuna nu are reţea de canalizare
De asemenea, un alt proiect dorit a se concretiza este şi cel legat de construirea unui sistem de canalizare, pentru că în comună nu există aşa ceva. În schimb, este reţea de alimentare cu apă, aceasta fiind adusă de la Sălsig. Terenul pentru staţia de epurare a fost cumpărat şi intabulat, studiul de fezabilitate fiind făcut deja, aşa că autorităţile locale aşteaptă doar finanţarea care, cel mai probabil, va proveni din fonduri guvernamentale. La cele europene comuna nu s-ar încadra, având mai puţin de 2.000 de locuitori.
Curăţenia de primăvară, efectuată cu beneficiarii de ajutoare sociale
Autorităţile locale au început şi curăţenia de primăvară pe raza comunei. Activitatea se realizează cu localnicii care beneficiază de ajutoare sociale: „Fiind perioada de primăvară, ne preocupă curăţenia pe raza comunei. Culegem tot ce a rămas după ce s-a topit zăpada: PET-uri, mizerii, lemne. De asemenea, curăţăm drumurile de acces şi albiile văilor. Munca o facem cu beneficiarii Legii 416, cei cu ajutoare sociale. Din păcate, mai există obiceiuri prin care oamenii aruncă ce nu le mai trebuie pe teren. Probabil că va mai trece mult timp până vom convinge lumea că nu e bine ca să arunce mizeriile peste tot, că doar avem salubrizare. Vine maşina de gunoi şi strânge toate deşeurile de la oameni de două ori pe lună, că nu avem mai mult ce aduna, deci nici nu are rost să vină mai des”, a conchis Ioan Boitor, reprezentantul administraţiei locale.
