Credeați că dacă am scăpat de pandemie și de amenințarea TikTok, am scăpat de tot, revenim la ale noastre, în liniște? Nu. Mai ales că întreaga Lume, cu Europa cu tot, e zbuciumată de niște lideri mondiali iresponsabili, fără vedere largă, planetară.
Zilele trecute, mesajul de sărbători al unui senator american asigura poporul său că, în maximum doi ani, scapă de blestemul actual, de un regim marcat, zice el, de cleptocrație, nu de altceva. Dincolo, lideri mai estici vor pace, dar numai în condițiile lor, după ce iau tot ce au de luat de icicolo. La mijloc, noi și alții mai mici, pioni pe o tablă de șah pe care mai bine n-aveam ce căuta. Ce s-a petrecut totuși memorabil în 2025 în România?
Luna Ianuarie vine cu vești oarecum bune. Pe 1 ianuarie, România și Bulgaria intră în Spațiul Schengen. Pe 3 ianuarie, în Piața Victoriei, se cere reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Apoi, pe 24 ianuarie, coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur sunt furate din Muzeul Drents.
Pe 12 februarie, după demisia (în sfârșit…) a lui Klaus Iohannis, mandatul de președinte interimar al României a fost preluat de Ilie Bolojan. Pe 26 februarie, Călin Georgescu e reținut de poliție în drumul spre înregistrarea la alegeri drept candidat, acuzat pentru incitare împotriva ordinii publice. Pe 27 februarie, frații Tate, acuzați de viol și trafic de persoane, părăsesc cumva țara și pleacă în SUA…
Luna martie vine cu alte provocări. Pe 1 martie, protest masiv al AUR pentru sprijinirea lui Călin Georgescu și împotriva anulării alegerilor. Pe 9 martie, Biroul Electoral Central respinge candidatura lui Georgescu. Câteva zile mai târziu respinge și candidatura Dianei Șoșoacă.
Pe 4 mai au loc alegerile prezidențiale, unde în primul tur, George Simion ia 40,5% din voturi, urmat departe de Nicușor Dan, cu 20,89%. Pe 5 mai, Marcel Ciolacu demisionează din funcția de premier și retrage PSD de la guvernare. Pe 6 mai, Cătălin Predoiu devine prim-ministru interimar. În fine, pe 18 mai are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, se întoarce roata în urma votului masiv de la orașe și Nicușor Dan câștigă alegerile cu 53,6% în fața lui Simion cu 46,4%.
În iunie, președintele Nicușor Dan îl nominalizează pe Ilie Bolojan drept prim-ministru al României. Acesta anunță pe loc starea dezastruoasă a economiei și începe Reforma.
În iulie, luăm o pauză după atâta politică. Pe 28 iulie, trei oameni sunt uciși în inundații în Suceava și Neamț. O barcă cu 14 oameni se răstoarnă pe brațul Sulina în Delta Dunării, patru persoane mor.
Luna septembrie ne duce înapoi în zona politică, dar și militară. Pe 8 septembrie, serviciile de Securitate cehe anunță că au distrus o rețea de spionaj condusă de KGB-ul Belarus care opera în Cehia, România și Ungaria. Pe 13 septembrie, o dronă violează spațiul nostru aerian la Tulcea și generează dezbateri plus schimbarea legii. Pe 16 septembrie, Călin Georgescu și alte 21 de persoane sunt chemate în judecată pentru complot după anunțul anulării alegerilor.
În octombrie, alte vești dincolo de politică. Pe 17, trei oameni sunt uciși de o explozie într-un bloc din București. Pe 20, o persoană e rănită într-o explozie la rafinăria Petrotel Ploiești. Pe 21, doi ucraineni sunt arestați pentru plănuirea de sabotaje aici, în favoarea Rusiei. Pe 25 octombrie, Catedrala Neamului din București se deschide, oficial, cu fast.
Pe 3 noiembrie, guvernul semnează contract cu Rheinmetal pentru construirea unei fabrici de explozivi în Victoria, județul Brașov. Același guvern începe șirul nesfârșit de încercări de reformă, rentabilizare, economii la buget, spre disperarea unora din partenerii de guvernare. Și a cetățenilor. Practic, măsurile țintite spre zona privată și spre cetățeanul simplu s-au aplicat pe loc, generând scăderea consumului, dar și închiderea a sute de firme mici și mari. În timp ce cele care se adresau zonei bugetare încă bat pasul pe loc, din cauza opoziției din interior.
Pe 7 decembrie au loc alegeri pentru primarul general al Capitalei, generând un val de manipulări, de sondaje de opinie false, de previziuni manipulatoare. A câștigat candidatul liberal Ciprian Ciucu, cotat de majoritatea cu a treia șansă… Tot în decembrie a izbucnit scandalul din jurul Justiției, cu contestarea liderilor instituțiilor din branșă, cu revolta câtorva curajoși, pornite în urma unui reportaj Recorder care a bătut toate recordurile de audiență. Nu sunt încă urmări sau rezultate, cum nu sunt nici în ce privește reforma la Stat.
Anul 2025 a fost contradictoriu și frustrant. Cu bune, cu rele. A murit Ion Iliescu, fost președinte al României și simbol al unei lumi de care am vrea să uităm. Ne-am reconfirmat poziția proeuropeană și pro-NATO, în ciuda retragerii câtorva mii de militari americani din țara noastră. Continuă declinul forței de muncă, în același timp “ne aliniem” la rasismul european și refuzăm muncitorii asiatici sau africani, deşi nu are cine face acele munci. Facem austeritate, dar doar pentru căței. Știați că există o lege ce dă prefecților 18.000 lei/lună pentru cazare și transport? Separat de salariu. În final, să încercăm să facem o punte prietenească între presupusele “cele două Românii”. Nu de alta, dar s-a văzut reacția medicilor, profesorilor, judecătorilor, ș.a.m.d., la reformă. Oameni mai haioși ca noi au constatat niște tare: românii ar vrea toți bani de la UE, dar să fim conduși de patrioți. Să fim ospitalieri la vorbă, dar n-au ce căuta arabii, asiaticii, africanii. Să fim deștepți, ocoși în limba noastră neaoșă, dar să nu fi citit nimic de la Bacalaureat încoace. Să bem… cât bem, dar să nu ne facă pe noi nime’ Bețivii Europei! Să ne batem nevestele, plozii, dar nouă nu ne spune nimeni ce facem la noi în casă! Europeni fiind. Să nu prea muncim, dar să vrem salarii europene. La fel și cu legea, mai ușor cu ea. Acestea fiind spuse, vă urăm Un An Nou fericit, mai bun, dar dacă se poate la fel de viu, la fel de haios, că avem nevoie!!
